Pata Rât dispare in 6 luni, maxim un an. "Închiderea rampei de la Pata Rât a reprezentat o prioritate absolută pentru județul Cluj"

Consiliul Județean Cluj a notificat oficial luni, 20 martie 2017, Inspectoratul de Stat în Construcții în legătură cu faptul că încep lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri urbane Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. Valoarea totală a lucrărilor de închidere a celor patru depozite neconforme este de 33.297.933,79 lei. Practic, gunoaiele vor fi acoperite.

Lucrările propriu-zise vor viza, în principal, profilarea și reconfigurarea depozitelor și acoperirea cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafețe. Totodată, urmează a fi efectuate lucrări de drenaj, puțuri de captare a biogazului, drumuri de acces, sisteme de colectare a apelor pluviale.

„Închiderea rampei de la Pata Rât a reprezentat o prioritate absolută pentru județul Cluj. Mă bucur că am reușit să deblocăm acest proiect important și să demarăm efectiv lucrările de execuție. Termenul de închidere a celor patru rampe este de un an dar sperăm ca cea de la Pata Rât să fie închisă în șase luni”, a declarat Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

5 ani intarziere

Această lucrare trebuia finalizată, conform angajamentelor luate de România, încă din anul 2012. Dar varii interese pecuniaro-politice au dus la tergiversarea nepermisă a acestui lucru. Fapt ce s-a văzut în momentul în care fostul președinte al CJ Cluj, Mihai Seplecan, a semnat acum doi ani un contract cu o firmă în vederea închiderii gropii de la Pata Rât și care a constatat că față de ce s-a raportat și licitat, existau depozitate, ilegal, deșeuri în valoare de aproape 10 milioane de euro. Motiv pentru care s-a și depus o plângere penală. Care plângere zace și acum prin vreun sertar al DNA Cluj.

Închiderea acestor rampe neconforme reprezintă etapa a doua şi ultima a contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere şi ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj”. În cazul Pata Rât, întreaga operaţiune constă în acoperirea rampei cu un strat de pământ “peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe aflate între şanţul perimetral şi gardul amplasamentului”.


CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare octombrie 2014. Odată cu demararea acestui  proiect se viza închiderea tuturor rampelor neconforme de pe raza judeţului Cluj.

Contractul CMID a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger. Pentru demararea proiectului conform condiţiilor de aderare, toate rampele neconforme de depozitare a deşeurilor de pe raza judeţului Cluj trebuiau închise.

La sfârşitul anului 2014, CJ Cluj a reziliat contractul CMID, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în februarie  2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru. Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.

Pe 12 iunie 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj  Mihai Seplecan şi managerul de proiect al Centrului de Deşeuri Mariana Raţiu declarau că firma Nordconforest, câştigătoarea licitaţiei de închidere a rampei de la Pata Rât , are la dispoziţie un an de zile să închidă groapa de gunoi  şi să ecologizeze zona. Din nefericire imediat după câştigarea licitaţiei şi primirea amplasamentului, Nord Conforest a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri.

    “Actuala rampă publică de deşeuri, cu o suprafaţă totală de circa 18 hectare, va fi  reconfigurată şi acoperită cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafeţe. Întreaga suprafaţă de 18 hectare va fi ecologizată şi închisă aşa cum spun normele de mediu. În continuare se vor aduce deşeuri, nu aici, ci la rampa temporară Salprest care este în vecinătatea acestei rampe neconforme sistate din 2010”, afirma managerul de proiect Mariana Raţiu, în iunie 2015.

Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat oficial de către reprezentanţii Asocierii SC Nordconforest SA – SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, în calitate de Antreprenor pentru Lotul I (Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla) în cadrul contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere şi ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj” în legătură cu faptul că a fost constatată în mod clar existenţa unor volume considerabile de deşeuri suplimentare faţă de cele avute în vedere în momentul organizării licitaţiei. Constatarea a survenit în contextul studiilor topografice efectuate de Antreprenor ulterior preluării amplasamentului, în data de 12 iunie 2015, în etapa de culegere a datelor necesare procesului de proiectare.

    “Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, afirmau la mijlocul anului 2015 reprezentanţii firmei Nord Conforest.

În  cazul depozitului neconform de deşeuri de la Pata Rât, cantitatea suplimentară de deşeuri constatată cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare şi întocmirea studiilor tehnice de specialitate, raportat la cantităţile de deşeuri indicate în momentul organizării licitaţiei în anul 2014 şi determinate prin studiul topografic aflat la caietul de sarcini este de nu mai puţin de 541.300 de mc!

Astfel în data de 2 februarie 2015 , consilierul județean Mihai Seplecan depunea la DNA Cluj un denunț de 20 de pagini cu privire la săvârșirea de către funcționarii Consiliului Județean Cluj a unor infracțiuni de abuz în serviciu și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene în ce privește Centrul de Management al Deșeurilor. Seplecan acuza în denunțul său managementul defectuos al proiectului, despre care spune că a ascuns, timp de trei ani, situația dezastruoasă. De asemenea, în denunț se arata că s-au făcut plăți de 1,2 milioane lei pentru ”asistență tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului CMID”, cu toate că proiectul este nerealizat.

    "Am depus un denunț cu privire la centrul de deșeuri, despre care am atras atenția de mai multe ori. Nu pot să dau mai multe detalii despre denunț deoarece face parte dintr-o anchetă penală și aștept ca procurorii să-și facă treaba”, a spus Seplecan in februaire 2015.

Ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj,  Mihai Seplecan denunţa în iulie 2015 depozitările ilegale de pe vechea rampă de gunoi a Clujului.

    “Voi întreprinde toate demersurile necesare pentru a proteja banii publici şi pentru a recupera orice potenţial prejudiciu cauzat bugetului judeţului. Depozitarea ilegală a unor cantităţi uriaşe de deşeuri la Pata Rât, ulterior sistării acestei activităţi în luna iulie 2010, generează costuri suplimentare extrem de mari şi care nu sunt eligibile pentru a fi decontate din bani europeni. Având în vedere datoria mea de securiza atât fondurile europene ci şi cele din bugetul judeţului, îi asigur pe contribuabili că nu doar banii europeni ci nici banii judeţului Cluj nu vor fi folosiţi pentru a închide şi neutraliza deşeuri care aparţin şi care au generat profituri unor operatori privaţi întrucât acest lucru ar contraveni grav legislaţiei în vigoare. În plus, deşi este de datoria noastră să închidem depozitul public neconform de deşeuri, pentru a evita declanşarea procedurii de infringement, nici nu se pune problema închiderii cu fonduri europene a unei rampe private întrucât acest lucru ar reprezenta o fraudă evidentă în folosirea banilor europeni. De altfel, am şi anunţat deja autorităţile competente cu privire la neregularităţile grave constatate şi sunt convins că acestea îşi vor face datoria. În altă ordine de idei, nu pot să nu mă întreb, retoric, desigur, care e adevărata cantitate de deşeuri depozitată suplimentar, în mod ilegal, la Pata Rât, în tot acest timp începând din luna iulie 2010 dacă în interval de doar un an şi câteva luni, de la măsurătoarea care a precedat licitaţia din anul 2014 şi până în prezent au fost depozitate cca. 550.000 de mc?! În plus, care e cantitatea reală de deşeuri depozitate şi care e profitul obţinut în mod ilegal având în vedere că aceasta e cantitatea efectiv rămasă în rampă, separat de ceea ce operatorul privat a recuperat şi valorificat în vederea reciclării?!Totodată, cum poate fi oare explicată această diferenţă enormă între cantităţile declarate Agenţiei pentru Protecţia Mediului, de cca. 100.000 de mc/an şi cea reală, determinată acum?! Şi, nu în ultimul rând, care e provenienţa acestei cantităţi uriaşe de deşeuri depozitate suplimentar, să fie oare din judeţul Cluj sau şi din alte judeţe ale ţării?! dincolo de riscul pe care îl generează pentru proiect şi de prejudiciile cauzate bugetelor locale, cei vinovaţi vor trebui să răspundă pentru toate celelalte consecinţe negative provocate de deşeurile depozitate ilegal până de curând. Mă refer aici inclusiv la incendiile care se produc frecvent în acea zonă şi care sunt de natură să afecteze sănătatea populaţiei şi să pună în pericol grav inclusiv securitatea curselor aeriene operate de la Cluj. În final, şi tot ca o întrebare retorică dar importantă pentru bunul mers al acestui proiect, problema care se pune e: Unde e, oare, fondul de închidere care trebuia constituit în mod obligatoriu de către operator exact în acest scop?! Nu intenţionez să mă opresc aici cu demersurile, motiv pentru care în zilele care vor urma voi aduce la cunoştinţă publică noi aspecte grave referitoare la problema depozitării deşeurilor” - afirma, în iulie 2015, Mihai Seplecan.

În luna august 2015 vicepreşedintele PNL Alin Tişe, senator la acea vreme,  cerea prin intermediul unui comunicat de presă  demisia şefului CJ Cluj Mihai Seplecan, acuzându-l că a negociat "în secret" preluarea deşeurilor din judeţ şi a blocat o altă investiţie în acest sens.

    “Nerealizarea în ultimele două luni a depozitului temporar de gunoaie este responsabilitatea exclusivă a lui Seplecan. Clujul este într-un blocaj al gunoaielor de nepermis, întrucât interesul public a fost înlăturat în favoarea interesului privat al unei firme. În câteva luni nicio primărie de comună sau oraş nu va mai avea unde să depoziteze gunoaiele. Responsabilitatea îi aparţine lui Seplecan, care trebuie să demisioneze. Orice zi în care Seplecan conduce incompetent şi iresponsabil Consiliul Judeţean Cluj înseamnă blocarea proiectelor judeţului Cluj şi afectează în mod grav interesele cetăţenilor judeţului Cluj, imaginea şi credibilitatea noului PNL. Pentru acestea, Seplecan trebuie să demisioneze de la conducerea Consiliului Judeţean. Consilierii judeţeni sunt oameni responsabili, care nu-l mai pot gira prin votul lor. Solicit demisia de urgenţă! "Este un fapt de o gravitate fără precedent: un judeţ blocat în criza gunoaielor de o persoană care nu apără interesul public. În urmă cu două luni au existat mai multe întâlniri între Primăria Cluj-Napoca, Primăria Feleacu, RAADPP şi Seplecan pentru ca RAADPP să realizeze pe un teren proprietate de stat depozitul temporar de deşeuri. Aflăm din presă că, de două luni, fără mandat de la Consiliul Judeţean Cluj, Seplecan negocia în secret cu o firmă privată (Prosal Bucureşti - n.r.) pentru a prelua ea, fără o procedură transparentă, toate deşeurile Clujului. Aflăm că firma respectivă a cumpărat teren în secret, utilaje în secret, în baza negocierilor cu Seplecan", scrie senatorul liberal", se arată în comunicatul din august 2015.

Clujenilor trebuie să le reamintim faptul că în 2006, pe vremea când ocupa funcţia de prefect al judeţului Cluj, Alin Tişe a suspendat hotărârea luată de Consiliul Judeţean care aprobase planul preşedintelui CJ de atunci, Marius Nicoară, care, împreuna cu afaceristul Silviu Prigoană, vroia ca printr-un parteneriat public-privat să înfiinteze o rampă ecologica în comuna Apahida. Rampa ecologică urma să fie construită pe un teren al Rosal Group, achiziţionat în urma unei licitaţii publice de vânzare a activelor CUG. Dacă se implementa la acea vreme proiectul lui Nicoară, Clujul putea să aiba o rampă ecologică pentru depozitarea deşeurilor încă din 2007, însă asta ar fi însemnat o lovitura cruntă pentru  Eugen Vereş şi societatea pe care acesta o conducea: Salprest, proprietara rampei de la Pata Rât.

Prin semnarea cererii pentru emiterea autorizaţiilor de construire în vederea executării lucrărilor de închidere a depozitului  neconform de deşeuri Cluj-Napoca de a Pata Rât, Alin Tişe nu a făcut altceva decât să permită acoperirea şi a celor peste 500.000 de tone de deşeuri depuse ilegal pe ramă.

 

Comentarii

elf

21.03.2017 10:22

Adevarul. Imaginea pe care ati pus-o la titlu nu o sa disparate in cateva luni pentru ca e noua rampa Salprest care va functiona pana la la deschiderea centrului din Feleac (adica la sfantul asteapta). gunoiul este o sursa inepuizabila de venituri ilegale si neimpozabile pentru baietii destepti.

Adauga comentariu