Cum ar fi sa avem drumuri verzi, create din materiale reciclabile, lipsite complet de crapaturi si gropi? O clujeanca de la UTCN a gasit o solutie inedita, pe care a prezentant-o la Salonul Pro Invent. Maldarele de beton care uratesc orasele dupa demolari, dar si inutilele cioburi de sticla aruncate cu tonele la gunoi pot fi transformate in beton verde, la propriu si la figurat.
Produsul revolutionar se numeste beton ecologic sau, mai scurt, eco-beton. Culoarea verde i se datoreaza unui pigment, dar intrece cu mult rezistenta materialului din care sunt construite drumurile noastre actuale. Creatoarea lui este o cercetatoare de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN).
Ofelia Corbu este o doamna eleganta, cu palarie, care a vegheat la standul UTCN de la Salonul Pro Invent 2015 intre zeci de panouri cu inventii, multe care au si semnatura ei, multe premiate. Pe masa puteau fi cercetate inventiile sale, mostre de beton in culori ale pamantului. Inventatoarea vorbeste bine, concis si sugestiv, cu umor si subtila auto-ironie. Este doctor inginer, directorul Laboratorului Central al Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Proiectul a fost dezvoltat in cadrul post-doctoratului care se va finaliza in octombrie. In februarie, clujeanca a primit doua medalii in Thailanda, una de argint si un premiu special din partea instutiei echivalente OSIM-ului din Romania.
“E un beton rutier mai special care vrea sa aduca o noutate: folosirea deseurilor de beton prin reutilizarea lor sub forma de agregat concasat si sortat, plus o cantitate de sticla intr-un anumit procent. Aceasta suplineste o parte din ciment si ii da o calitate in plus si anume rezistenta la abraziune, la uzura. Fata de betonul coventional, are niste calitati suplimentare. Folosesti deseuri, asiguri o sustenabilitate, pentru ca resursele naturale sunt neregenerabile. Trebuie sa tinem cont de lucrurile astea, de viitorul copiilor nostri si sa construim totul in ideea asta. E o placere sa fac cercetare. Eu vin din productie, am lucrat multi ani la ACI Cluj”, marturiseste ea.
In cadrul studiilor doctorale, clujeanca a realizat doua betoane speciale, brevetate. Acum, Ofelia Corbu urmeaza studiile post-doctorale, avand in prim-plan eco-betonul, dar si alte proiecte asemanatoare.
“Ideea e sa folosesti cat de mult material reciclat si sa inlocuiesti agregatele clasice, pentru care se folosesc resurse naturale, dar sa ajungi la calitatea ceruta de normativ. Intotdeauna ne bazam pe standarde si pe normativ”, explica ea.
Betonul este un material in care se pune un agregat, de obicei piatra in anumite granulatii, un liant care e cimentul, apa si aditiv pentru betoane.
“Trebuie sa stii care sunt proportiile bune, ca sa nu apara crapaturi sau sparturi”, puncteaza cercetatoarea.
Toate esantioanele de la stand sunt rodul unor cercetari avand la baza deseurile, integrate in compozite de beton sau de mortar.
“Trebuie sa se gandeasca cineva si la chestia asta, nu sa construim munti de deseuri inerte. Si deseul ajunge un deseu care umple niste spatii ce poti utilizate pentru altceva”, atrage ea atentia.
In esenta, produsul nu ar implica mari costului, pentru ca foloseste materiale din deseuri. La noi in tara costurile ar putea fi mai mari pentru ca nu este pus la punct managementul deseurilor si nici utilajele de concasare a betonului.
“Exista asa ceva la noi, insa nu peste tot. Firma care ar vrea sa implementeze acest produs ar trebui sa dispuna de o statie de beton si de o statie de concasare mobila pentru ca operatiunea sa aiba loc la fata locului, unde se afla depozitul de beton. Pentru ca nu avem un management al deseurilor bine aplicat, aici ar putea fi o discutie. Ar putea fi greu de procurat sticla, de pilda. In strainatate se fac deja betoane din deseuri de beton, acolo e foarte usor. Am fost in Malaezia in ianuarie anul acesta, unde s-au interesat de acest produs oficialii unei universitati de acolo. Se toarna foarte mult beton la ei, la fel si in Thailanda. Eu cred ca are un viitor betonul cu deseuri”, crede ea.
In urma cu o saptamana, Ofelia Corbu a fost contactata de reprezentantii unei firme de ciment din zona Timisoarei sa facem un kilometru sau doi de drum cu agregate din deseuri din beton. Vom face asta.
“Trebuie sa construim din deseuri, nu putem construi munti din deseuri in detrimentul muntilor naturali pe care ii consumam”, a dezvaluit ea.
Urmeaza sa fie depuse documentele pentru brevetare si o parte din cercetarea clujencei va fi folosita pentru drumul din Timis.
Un alt avantaj al inventiei cercetatoarei clujene este faptul ca noul beton este mai durabil.
“Asfaltul trebuie intretinut in fiecare an, in timp ce betonul nostru nu va avea nevoie de asa ceva timp 10 ani. Se toarna intr-un singur strat, de rezistenta, eventual inca unul, cel de uzura. La noi se pare ca e o problema cu utilajele, am stat de vorba care mi-au spus asta, asa ca se prefera formulele clasice, plus ca, probabil, e vorba si de alte interese”, a apreciat ea.
Ofelia Corbu este clujeanca get-beget. A copilarit in cartierul Gruia, a urmat Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, dupa care a lucrat la ACI Cluj pana in 2006, ca sef de laborator, cand s-a intors la universitate. Aici i s-a propus sa se inscrie la doctorat si sa conduca Laboratorul Central al Facultatii de Constructii din cadrul UTCN.
“Imi place cercetarea, mi-a placut si productia, pentru ca te face un om activ. E foarte mare diferenta intre cei care vin din productie si cei care stau de ani de zile in universitate. Prestam in cadrul laboratorului servicii pentru clienti externi, determinari pentru materiale si produse de constructii si facem si cercetare”, a explicat ea.
In cadrul doctoratului, clujeanca are la activ crearea a doua tipuri de beton, deja brevetate si nu s-a oprit aici.
“Am considerat ca post-doctoratul e un progres, deci trebuie sa realizez ceva si in cadrul acestui studiu. Nu este un indicator care se cere, dar eu mi l-am impus. Trebuie sa urcam, nu sa coboram. Imi place ce fac si ii ajut si pe altii. Lucrez cu un coleg structurist, Attila Puscas”, a precizat ea.
In timpul liber, cercetatoarea face mult sport si nu neglijeaza socializarea.
“Merg la chefurile de la UTCN, sunt o mare dansatoare. Am mai iesit cu colegii asistenti in cate un club, deci stiu cu ce se mananca. Ma consider un om tanar, cel putin in interior. Nu am reusit sa merg la filme, dar ma mai duc la cate o reprezentantie de opera si, mai ales, nu ratez spectacolele de jazz. Altfel, stau la scoala de la 10 la 22, cam asta e programul meu”, a marturisit ea.
Despre studentii de acum, cercetatoarea spune ca i se par foarte diferiti.
“Nu stiu fata de altii, dar ei intre ei sunt foarte diferiti. Sunt unii cu care iti face placere sa povestesti. Eu sunt doar cadru didactic asociat, trebuie sa imi urmez studiile, dar, in principiu am contact cu studentii. Indrumatorii de doctorat ii trimit la mine, se bazeaza pe experienta mea si am reusit sa facem cercetari frumoase. Unii sunt foarte interesanti, altii sunt aerieni, cred ca e cel mai potrivit cuvant. Eu consider ca trebuie sa gasesti omul potrivit care sa iti deschida mintea si sa te captiveze”, a mai spus ea.