Amicii ziarului

Nu vreau sa mi se mai fure banii din contributia la sanatate. Lasati-ma pe mine sa decid unde sa-i investesc

De fiecare data cand aud despre dezmembrarea unei retele care fura din banii pe care noi ii platim la sanatate sunt doua lucruri pe care le fac reflex. In primul rand, ma conditionez pozitiv, spunandu-mi ca vorbim despre un caz izolat si ca un om educat se fereste de generalizari. In al doilea rand, incerc sa-mi imaginez ce s-ar fi intamplat daca acesti bani ar fi ramas pentru sanatate incepand din 2006 incoace, de cand se plateste contributia pentru sanatate. Cate autovehicule SMURD ar fi putut fi cumparate; ba chiar cate elicoptere pentru urgente sau avioane pentru transplant ar fi fost aduse in flota. Cate incubatoare pentru nou-nascuti ar fi putut fi puse in functiune in maternitati. Cate medicamente ar fi putut fi subventionate pentru a trata epidemiile de cancer sau de hepatita C. Cate sectii de chirurgie cardiaca interventionala ar fi fost infiintate in spitalele din tara. Sau ca s-ar fi putut termina cele trei spitale regionale de urgenta. Sau ca s-ar fi putut face campanii de recredibilizare a vaccinarii sau ca medicii ar fi avut salarii decente si probabil ca ar fi ramas aici.

Niciun furt din banii publici nu ma irita mai tare decat furtul din banii de sanatate, indiferent ca sunt luati de cei care ii administreaza sau de cei care ii utilizeaza. Nu e deloc o declaratie tragica, cand spun ca cred ca este o crima impotriva viitorului nostru si al copiilor nostri. In fiecare an se strang la fondul de sanatate aproape 30 miliarde de lei, jumatate din ei sunt contributia noastra ca angajati, iar unii dintre noi n-au folosit nici macar un leu din ei in ultimii 8 ani, contribuind pentru ceilalti si sperand ca la un moment dat altii sa contribuie pentru noi. Asa ca propun politicienilor care asambleaza legile sa fim lasati noi sa decidem ce sa fie facut cu o parte din banii din contributia angajatului, sa zicem cu 5% din ei, pe care sa putem sa-i directionam catre cele cinci teme prioritare din sanatate, serviciile de urgenta, cancerul, maternitatile, chirurgia interventionala, salariile medicilor. Dati-ne cinci conturi in trezorerie in care sa viram la discretia noastra 5% din obligatia noastra la sanatate iar banii sa fie administrati de consilii de administratie onorifice, care vor decide care este destinatia finala, controland in acelasi timp executia lor. S-ar aplica intr-un fel modelul donarii celor 2% din impozitul pe venit, banii ar ajunge tintit si in mod sigur acolo unde este nevoie de ei.

Oricum, in mod statistic, acesti 5% s-ar fi furat (desigur, nu inseamna ca nu se pot fura alti 5%) asa ca macar le dam o sansa sa ajunga unde trebuie si ne dam noua o sansa sa decidem cum sa-i administram cu responsabilitate. 5% poate fi un inceput, daca mecanismul functioneaza, se poate ridica stacheta. Sistemul sanitar si finantarea lui vor fi evident teme de prima marime in campania electorala din 2014.  Insa, nimeni nu vrea sa mai asiste la dezbaterea interminabila a celor 6% din PIB; banii s-ar putea sa ajunga si cati sunt, aplicand idei si solutii simple de a-i cheltui protejat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *