Editorial

Noi, românii, vom pierde și anul acesta alegerile

Așa cum le-am pierdut în 2012, când valul de minciună și impostură PNL + PSD ne-au adus în Șparlamentul României 588 de indivizi, pe care doar procurorii i-au rânit din fotolii cu ajutorul dosarelor. O colecție de 40 de pușcăriabili și nici nu mai contează câte guverne de prea curate și cinstite Grupuri Infracționale Organizate – cu asta se pot lăuda ca ofertă partidele politice care s-au cățărat în Parlament pe valul de impostură de acum patru ani.

Corupția ucide, distruge șanse, aruncă în derizoriu aspirații, defechează pe munca cinstită. Și exact asta fac acum din nou decidenții partidelor politice: ne propun o nouă tură de impostură. Unii (tradiționaliștii, ca să zic așa) butonând la eternul val de ură contra băsismului, ceilalți (#MiSeCuvinii, #UnițiSalivămpesteRomânia), mai ticălos, mai insidios, încearcă o cățărare-n Parlament inclusiv pe cadavrele celor de la #Colectiv. Devalizatorii bugetelor, înfrățiți cu salvaționiștii, în încercarea de a ne spune că ne aduc schimbarea. O nouă Uniune pentru Salvarea eternului Front al Salvării Naționale…

Trist este că votăm o listă – o listă pe care există și oameni de calitate, pe care ne-am putea baza că reprezintă altceva, care măcar s-au validat prin munca lor până să aspire la o viață politică. Dar ce folos să votez la Cluj, de exemplu, cu Emanuel Ungreanu (USR) când risc să trimit în Camera Deputaților un fripturist ca Adi Dohotaru, unul care a asudat numai cu limba de când s-a deversat în spațiul public? Unul care a fost pe listele PSD și acum se dă nou și curat că nu l-a dezvirginat partidul cu calitatea de membru.

La pachet cu cartea bună (în cel mai jegos stil ceaușist posibil), ne livrează și literatură de gang.

Și tot din lipsă de bun simț ne-au parașutat pe primul loc la Senat un pișător de fân la Roșia Montană, un scriitoraș de Vox Publica – platformă de “dă-i și luptă” creată de Vîntu. Numai lipsă de bun simț se poate numi aruncarea cu furca pe niște liste a genului acesta de nume devenite “publice” de prin 2010-2012 odată cu agitațiile de piață care au precedat tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012. Dar de ce m-ar mira una ca aceasta din partea lui #NicuȘordan? Dacă nu v-ați prins, #NicuȘordan e parte a USL, adică aceeași mizerie! Băiatul a fost și va rămâne infiltratul de servicii (pardon, serviciu) al tuturor “soțietăților țivile” inventate după anii 2000 ca contrapondere la ce ar fi putut fi Alianța Civică (dacă nu se lăsa sedusă de infiltrați să-și facă partid) și la ce ar mai fi putut să fie curat într-o mișcare “de stradă” pornită de la “rădăcnini”. #Șordan&Clothilda sun o invenție – așa cum invenții de eprubetă au fost și Mihail Neamțu și a lui Nouă Republică, sau Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Aveți mai jos două declarații asumate care ar trebui să vă lumineze cu privire la cel și ce îi adună pe #TineriiMânioși și pe #Salvaționiști să #UnițiSalivezepesteRomânia:

#NicuȘordan (28.11.2009): „Mai scoate capul vreun băsist ? Alegerile din 6 decembrie sînt între Băsescu – PDL și PSD – PNL – UDMR – minorități. Nu am nici o ezitare între a vota a doua variantă, adică Geoană. Vreunul din susținătorii fervenți ai lui Băsescu din noiembrie 2009 poate să numească un prim-ministru mai incompetent decît Emil Boc ?”

(hahahahaha, și-amu’ Emiluț e obligat să înghită și acest broscoi ultra-râios dacă tot este în același partid cu Gorghiu și gașca de atentatori la statul de drept din 2012)

#NicuȘordan (pentru hotnews.ro) : „Da. Am scris pe o rețea închisă, nu publică, un text în 2007 în favoarea demiterii președintelui Traian Băsescu și în 2009 un text de susținere a lui Crin Antonescu.”

Deci, individul acesta a fost permanent de baricadă de partea Varanilor. Avem un nou Marian Munteanu să amăgească și să prostească într-o nouă amăgire gen “Golaniada”. Acum avem “Salvaționada”, că noii securiști au nevoie să țină sub control partea tânără, stângistă și mânioasă a societății, să le dea și lor nițică apă de ploaie pe post de ideal. Salvați, copii, măcar asfaltul de bătaia pet-urilor voastre, că, de fapt, veți salva (dacă reușiți să trimiteți în Parlament un de-alde Goțiu), patetica sa viață de până acum.

Poate aș fi tentat să votez cu Călin Tuluc (PNL) la Senat. Dar el e poziția a doua pe o listă de unde ne sfidează un individ măcar inconștient – nu atât cu viața lui, cât cu a altora; căci numai un jeg moral s-ar putea îmbăta și urca la volan. Numai un neterminat ar insista că este nevinovat după ce a produs un accident la volan și a fost depistat cu 1,4 la mie alcool în sânge. Dar Marius Nicoară face parte din „famiglia” politică a cărei dosare penale se pierd prin sertarele procurorilor, a celor care ucid cu mașina copii pe trotuar, apoi zic că au diabet și alcoolul din sânge este de la un măr mâncat pe “inima goală” (au băut pe creierul gol, asta au făcut). „Famiglia” celor beți de putere care-și omoară subordonații, trimițându-i în gropi cu motocicleta, că ei se grăbesc de la un șpriț la altul, în interesul statului, firește.

Deci, care-i folosul?

Și care-i folosul să votez lista pentru Camera Deputaților a PNL Cluj? Numai expirați, parașutați și indivizi care-și caută imunitatea în fața procurorilor găsim pe ea.

În ceea ce privește PSD Cluj, măcar ăia nu încearcă prin propunerile făcute să iasă din imaginea cu care ne-au obișnuit: aceeași mizerie. Ce-i pe etichetă: NIMIC – asta conține și lista. De ce aș vota NIMICUL?

Iar alții nu mai există.

PMP Cluj a fost făcut praf și pulbere – ieri, sau alaltăieri, am citit că secretarul general al organizației județene, Cristian Iusco, și-a dat demisia din partid. Înainte au plecat alții, iar o listă a acestui partid încă nu am văzut. Bag seamă că Bucureștiul a abandonat această filială.

Sic transit gloria mundi!

Așa că, din lipsă de ofertă, vor rămâne să voteze, slugarnici și obedienți, membrii partidelor, cărăușii către Parlament a acestui gen de non-oferte politice.

Iar noi, cetățenii, vom pierde și această tură de alegeri.

Nu mă întrebați ce-i de făcut acum. V-am tot spus că trebuie să-i obligăm pe șparlamentarii noștri să răspundă în fața noastră, a alegătirilor, pentru ceea ce fac și ne reprezintă, apoi în fața partidelor lor. Că trebuie să insistăm ca partidele să-și facă alegeri interne și să ne propună listele măcar cu un an înaintea alegerilor, să știm și noi ce poame votăm. Că trebuie insistat să obținem o lege a recall-ului, o lege a răspunderii alesului în fața propriilor alegători pentru malpraxis. Să putem să-l chemăm acasă: de prost, leneș și ticălos ce este, cu un număr egal de semnături pe o petiție, cu cât a fost ales.

V-am scris și am insisitat pe toate acestea și multe altele, cu multă vreme înainte de acest al 25-lea ceas. Și nu v-a interesat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *