Noi doi ne știm de undeva...

Așa suna o interpelare din trecut, la cîte o zi de naștere a cuiva sau la vreun chef...

Se poate, venea răspunsul, s-ar putea să ne știm din Babeș.

Asta însemna, dacă ar fi să-i dau acum un sens, că acolo mergeau oamenii serioși, oamenii care se respectau, oamenii care contau, în Parcul Babeș.
Știu, îi spune „Parcul Sportiv Iuliu Hațieganu”, cunosc povestea și îmi scot pălăria în fața gestului rectorului din anii 30, acela de a crea acest parc, dar clujenii așa îi spun și acum, Parcul Babeș.

Și cum să nu se fi putut întîlni doi clujeni oarecare acolo dacă în acel parc au putut avea loc întîlniri istorice? Poate cea mai spectaculoasă din toate timpurile să fi avut loc între doi titani: Ion Moina și Bartolomeu Anania, cei care au locuit în același cămin din cadrul incintei parcului. O întîlnire care avea să îl marcheze definitiv pe înaltul prelat, din moment ce în memoriile domniei sale își amintea de anii de detenție peste care a trecut cu mai mare ușurință și datorită rigorilor sportive la care marele atlet l-a supus cu o consecvență demnă de o cauză mai bună, zi de zi...

Da, Parcul Babeș a fost o școală a vieții pentru mulți dintre noi. 

Existai cu adevărat doar dacă treceai examenul Babeșului. 

Iar asta se traducea în toate limbile posibile ale sufletului. 

În Babeș, la ștrand, mergeau doar inițiații. Cei pentru care nu conta că bazinul avea cea mai rece apă de pe Pămînt. Cei pentru care o partidă de whist sau una de poker cu banii sub pătură erau mai importante decît examenul de a doua zi la Histologie sau la Istoria Artei după cum tot atît de apreciați erau și cei care refuzau partida de cărți pentru a învăța, acolo, pe băncile ștrandului, la aceleași două materii...

O fată adevărată, una care dorea să arate cît de frumoasă e, venea în Babeș. Și, Doamne, cîte fete frumoase  puteai vedea în Babeș...

Băieții, bărbații cum ar veni, doar acolo puteau să își demonstreze calitățile de sportivi: pe terenul de fotbal , de baschet sau de tenis. Dacă intrai în vreo trupă din Babeș puteai spune că exiști ca sportiv. Acolo demonstrai dacă... te ține. Puteai fi sportiv legitimat și să te bată măr o trupă de mingicari din Babeș, asta e clar. 

Acolo, în Babeș, puteai să te uiți ore în șir la poloiștii care jucau „țui”, un sport dispărut, din cîte îmi dau seama...

Acolo, în Babeș, puteai să întîlnești personajele Clujului, de la băieții de la Semnal M, sportivii de la U, “drucherii” celebri precum Călin Tomuța , Dan Canada, Petis sau Bîrlă și pînă la dascălii cu care aveai a doua zi examen...

Acolo, pe terenul de iarbă, puteai să dai nas în nas cu supercampionii  atletismului clujean precum Eva Zorgo, Vasile Bogdan, Vasile Sărucan și alții, cei care se antrenau de parcă ar fi fost ultima zi din viața lor...

Doar acolo puteai asculta la difuzoare, o zi întreagă, Deep Purple, Led Zeppelin, Pink Floyd, într-o vreme în care acasă erai obligat să devii fanul Magistralei Albastre...

Acolo, în Babeș, puteai să te cațeri pe liane, să alergi pe alei, să te împrietenești cu nea Ionică, să-i duci o țuică și să te lase să joci o oră de tenis fără abonament, să o pupi pe premianta clasei sau să vii noaptea „la doișpe” și să faci baie dezbrăcat...
Și tocmai cînd probabil v-ați aștepta să vă spun că azi lucrurile nu mai stau la fel, o să vă surprind, poate, și o să vă spun că parcă nu s-a schimbat nimic. 

Oamenii Babeșului au rămas la fel de frumoși. Aleile sînt pline de alergătorii profesioniști sau de ocazie, sala Gheorghe Roman răsună de mingile pleziriștilor care au propriile lor trupe de baschet sau de volei, sala de atletism e plină toată ziua, rugbiștii fac deliciul trecătorilor prin forța antrenamentelor lor zilnice, tinerele familii își plimbă copiii printre arborii seculari iar Facultatea de Educație Fizică și Sport și-a găsit aici, în Babeș, adevărata sa casă. 

Nu știu mare lucru despre demersul celor de la „Cluj, capitală culturală europeană”, dar le recomand, dacă nu cumva s-au gîndit ei înșiși la asta, să treacă și Parcul Babeș pe acolo, printre hîrtii, ca pe un simbol al culturii clujene dintotdeauna. 

Nu de alta, dar la Cluj cam așa a fost regula: învățămîntul și sportul au mers braț la braț. 

Ca și cum și-ar fi spus unul altuia: noi doi parcă ne știm de undeva...

Comentarii

Viorel Gavrea

27.03.2014 10:50

Denumirea oficiala, corecta, a parcului ``BABES`` este Parcul IULIU HATIEGANU, dupa numele ilustrului profesor, medic, om de cultura,etc, cel care fondat si donat parcul UNIVERSITATII din Cluj, de atunci.Cred ca este bine sa faceti rectificarea si eventual sa extindeti cercetarea cu privire la acest subiect, deoarece lucrurile, atunci cand facem vorbire de Iuliu Hatieganu sunt foarte complexe.

Ovi Blag

27.03.2014 14:27

Domnule Viorel Gavrea, chiar în textul meu scrie așa, în cea de a patra propoziție: "Știu, îi spune Parcul Iuliu Hațieganu, cunosc povestea și îmi scot pălăria în fața ....."Doar că acesta nu este un text științific, ci un editorial. Iar dacă îmi dați voie, noi clujenii nu am spus niciodată cînd mergeam la ștrand că mergem să facem o baie în Parcul Sportiv Iuliu Hațieganu, ci spuneam simplu, mergem în Babeș...  

Tiberiu Matei

27.03.2014 14:52

& Morar   Gabi, care intra in apă  la ora când alții dormeau și, ieșea pe-nserate..

Ovidiu Blag

27.03.2014 15:31

Am aflat că pozele acestea cu Babeșul, care circulă pe facebook, i-ar aparține unui domn, Daniel Vero, fost locuitor al cartierului Grigorescu, care actualmente nu mai locuiește în România. 

Ovidiu Blag

27.03.2014 17:42

Tiberiu Matei, Gabi si acum lucreaza, dar la Olimpic...

Ardos Gyorgy Sandor

28.03.2014 07:56

Ovidiu ! Super articol !!! Ca copil de asfalt ( si bunici au stat in Cluj ) al Clujului subscriu in totaliatae ! A fost cea mai frumoasa perioada a tineretii noastre ! Ma regasesc complet . Gyurika  P.S. Si cred ca nu sunt singurul cu amintiri frumoase ! 

Sorin Curta

28.03.2014 10:12

Excelent articol! Felicitari!Mi-au trecut prin fata ochilor, in cateva secunde, sute de clisee ramase prin sertarele memoriei, legate de Babes. Doamne!!... Cate s-au mai intamplat pe acolo !...Si acum cand pasesc prin Babes am impresia ca imi privesc tineretea ... De acolo parca n-a disparut. Nici tineretea mea, nici a multor altora.Poate ca Babesul pastreaza "tinereti".

Mella

28.03.2014 12:24

Sunt nostalgica si eu cand merg in Babes, fie la alergat, fie cu copii in plimbare/parc. Ce vremuri faine, ce copilarie minunata, ce atmosfera la bazin. Ceva similar cu tabara Blajoaia!

Catalina Ghitulescu

29.08.2016 12:04

Cu mare tristete, am revizitat Blajoaia candva la sfarsitul anilor '90, impreuna cu copiii care petrecusera cu cativa ani inainte clipe minunatela tabara din peisajul de basm al fratilor Grimm sau din basmele noastre cu codrii de arama... Ceea ce am intalnit a fost un tinut defrisat cu salbaticie, mormane de crengi si rumegus in descompunere, iar apa care fusese limpede si sprintara parea ca o "supa spartana"...

ovi blag

28.03.2014 15:39

Sandor, ma bucur ca ti-a placut.

Dan Simirea

31.03.2014 23:29

@ Viorel Gavrea....mai dar "întepat" mai sunteti Domnia Voastra referitor la denumirea acestui parc al orasului. Banuiesc oricum ca subiectul acestui text, care se vrea boem si nostalgic ptr noi toti, nu este însa prea familiar ptr Dvs.Draga Ovi, superb articolul....ce sa zic..frumoase vremuri si amintiri ne trezesti din când în când cu scrierile tale. Multam fain si tine-o tot asa.

Emil Indrea

01.04.2014 10:48

Un text excelent insotit de imagini minunate !Felicitari pentru un clujean adevarat : Ovidiu Blag !Multumim si multe  SUCCESE in continuare !

Emil Indrea

01.04.2014 11:30

Un articol excelent, însoțit de imagini emoționante pentru clujeni, produs de Ovidiu Blag .Mulțumim şi multe SUCCESE în continuare !

Ovidiu Blag

01.04.2014 16:56

Emil Indrea, noi mai putem dezbate vara asta, va astept la terenul de tenis (acum vom fi amindoi spectatori). Dan Simirea, pe tine te astept in Romania, daca ai timp si ma cauti, dam o tura prin Babes impreuna...

Cristian Cristea

01.04.2014 18:06

Felicitari Ovidiu!!!!Imi amintesc cum mergeam in Babes sa invatam pt Treapta sau Bac, pana veneau baietii si cu un singur flueirat ne strangeam de un "Tzui".Ce vremuri!!!!Fetele care stateau pe marginea bazinului, si imbiau baietii sa le impinga in apa!!!!!Calin Tomuta, s-a dus, Dumnezeu sa-l ierte, pe Canada, l-am mai vazut anul trecut la  sala, in acelasi loc, pe partea cu tribuna oficiala, jos langa teren si intrarea la vestiare. Mai era si Shono.Ce vremuri frumoase!!!Felicitari Ovidiu pentru articol!

Moni

01.04.2014 18:15

Parcul de pe malul Somesului, va fi intotdeauna BABES pentru cunoscatori! ;-)Foarte frumos articolul!Si cata lume stiu si acum... din Babes.Cel mai frumos loc din Cluj! 

Ovidiu Blag

01.04.2014 18:53

Cristian Cristea, asta mă bucură cel mai mult: că foarte mulți clujeni știu despre lucrurile astea...

Adi

01.04.2014 21:41

"Mi-e dor si doare!"

gisellekohn

03.04.2014 16:33

pe aceeasi tema: http://artphilo.wordpress.com/2014/03/13/ad

Ella

09.04.2014 04:48

Am crescut in Parcul Babes. Nu mai locuiesc in Romania dar de cate ori ma intorc acasa e primul loc pe care-l vizitez. Imi trezeste amintiri placute. 

Daniel Vero

14.04.2014 06:08

Domnule Ovidiu Blag
Sint Daniel vero cel caruia ii aaprtin si care a facut pozele pe care le-ati folosit in articolul dvs si ca unul dintre cei ce si-ai petrecut multi ani in Babes as face citeva corecti daca i-mi permiteti. Eu am fost Clujean fizic si am ramas Clujean in suflet doar ca am locuit in Plopilor cel vechi si nu in Grigorescu si ca si alti care comenteaza articolul dvs si eu cind vin rar in vizita, desigur vizitez Babesul. Din pacate constat ca o parte este reinoita dar alte parti tot asa de speciale sint in ruin sau complet distruse. As putea sa scriu foarte mult despre acest loc dar acum este loc numai de un comentariu si o chemare pt clujeni de a renoi parcul Babes sa straluceasca in lumina de odinioara !

Ovidiu Blag

14.04.2014 16:29

Daniel Vero, deja ne-am scris si pe facebook, multumesc pentru fotografii, astept sa ne vedem la Cluj sau de ce nu, la Budapesta. 

Traian

07.01.2017 18:05

BRAVO!!! Grozav articol. Totul a fost exact asa.... Un loc care a ramas in sufletul copiilor si adolescentilor de atunci... O sa salvez pozele si o sa ma caut in ele..

Renata

01.04.2017 19:59

Ce fain....acolo ne-am dat "treapta"si "bacul", acolo am invatat pentru facultate, acolo ne petreceam toate verile....  

Alexandru Mirce...

05.04.2017 16:09

Doamne cat adevar in acest articol. Este superb!Mi-a rascolit toate amintirile. Si din Babes toate au  fost superbe!

Adauga comentariu