Motiv de tensiune în relațiile româno-maghiare: 4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon, adoptată de Camera Deputaților. Parlamentarii care au votat împotrivă consideră că proiectul este un zgomot vadimist al unor indivizi mediocri și ipocriți

Proiectul de lege referitor la stabilirea datei 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon a fost scos de la sertar zilele acestea și pus pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Camerei Deputaților. Este o propunere veche, de anul trecut, a senatorilor PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Proiectul a trecut de votul deputaților. Cei care au votat împotrivă ori s-au abținut consideră că acest demers este doar un festivism desuet, un zgomot vadimist al unor indivizi mediocri și un motiv de deteriorare a relațiilor interetnice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 235 voturi pentru, 21 împotrivă, 25 abțineri. Cele 21 de voturi împotrivă sunt ale deputaților UDMR, iar abținerile aparțin parlamentarilor USR și independenți. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut. Camera Deputaților este for decizional în acest caz, dar proiectul trebuie să ajungă și pe masa președintelui Klaus Iohannis, care, a avut în urmă cu câteva săptămâni un discurs dur la adresa PSD pe care l-a acuzat că negociază vânzarea Ardealului către unguri.

Proiectul de lege privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon vine și în contextul în care anul trecut, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o hotărâre de comemorare anul acesta a 100 de ani de la încheierea tratatului prin care, în opinia maghiarilor, „a fost destrămată Ungaria istorică și în urma căruia o treime din națiunea maghiară a ajuns sub autoritatea unor state străine”.

În cadrul dezbaterilor generale din plenul camerei Deputaților, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii formațiunii pe care o conduce vor vota ”împotriva acestui proiect de lege absolut inutil”.

Deputații clujeni care au votat împotrivă ori s-au abținut consideră că acest demers nu era absolut deloc necesar:

Csoma Botond – UDMR Cluj

Nu face bine relațiilor interetnice. Consider că ar fi fost mai util să votăm anumite proiecte de legi care ne unesc și nu care ne separă. Nu văd utilitatea acestui proiect de lege mai ales în condițiile în care Ziua Națională a României este 1 Decembrie, cu referire clară la Marea Unire. Nu înțeleg de ce a fost nevoie de încă o dată care să marcheze acest eveniment. Consider că acest proiect de lege a venit în contextul atmosferei antimaghiare care s-a creat de trei-patru săptămâni când președintele Iohannis a avut acea ieșire în care a acuzat PSD că vrea să vândă Ardealul ungurilor. Am asistat la un discurs antimaghiar și când s-a votat Codul administrativ când s-a discutat folosirea limbii materne în administrația publică locală din România.

Adrian Dohotaru - independent

M-am abținut pentru că putem avea manifestări istorice legate de semnificația Trianonului fără celebrări legiferate de Parlament și fără un festivism desuet al autorităților locale și centrale. Din păcate, Parlamentul tot votează astfel de legi simbolice fără un efect concret. O zic ca om pasionat de istorie, care are un doctorat legat de perioada modernă și de rolul important al stângii ardelene in realizarea Unirii.

Emanuel Ungureanu – USR Cluj

În plină pandemie și criză de sănătate publică, PNL și PSD agită teme naționaliste pentru a ascunde furtul uriaș din banul public la care au consimțit în aceste zile grupurile lor de tip mafiot din Sănătate. Maghiarii trăiesc în liniște și pace alături de noi în România. Această liniște și armonie europeană este întreruptă din când în când de zgomotul vadimist al unor indivizi mediocri și ipocriți ca Roman, Corlățean sau Șerban Nicolae.

De cealaltă parte, liberalii sunt de părere că este vorba de un moment istoric important care merită marcat prin diverse evenimente.

Sorin Moldovan – PNL Cluj

Dacă acest proiect va fi promulgat de către Președintele României atunci va exista posibilitatea organizării la nivel național și local de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Prin semnarea tratatului, prim-ministrul liberal Ion.I.C. Bratianu a readus Transilvania la Patria Mamă, România, ceea ce reprezintă un moment foarte important din istoria țării noastre. Alături de colegii liberali din Camera Deputaților am votat pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Florin Stamatian, PNL Cluj

Proiectul de lege nu are alt scop decât să legifereze manifestările care trebuie să fie organizate cu ocazia a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Sper să nu fie niciun fel de discuții și reacții adverse pentru că pe acest teritoriu trăiește o națiune care este formată din toți locuitorii care sunt pe acest pământ, care trăiesc împreună și muncesc pentru integritatea lor morală, profesională și spirituală. Sper ca sărbătorirea a 100 de ani să dea un minim de sărbătoare și împlinire a tuturor celor care trăiesc pe acest teritoriu și să uităm revendicările teritoriale, mai ales că unul din meritele Tratatului de la Trianon a fost imposibilitatea modificării frontierelor stabilite atunci.

Proiectul de lege prevede următoarele:

În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor

Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.

Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.

Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.

Adauga comentariu