Editorial

Mesajul meu pentru palmasii din sistemul medical clujean

Timp de 33 de ani, mama mea, Craciunica, i-a spalat la fund, i-a pupat, i-a strans la piept si i-a invelit pe copiii patriei.

Zi de zi. Timp de 33 de ani.

Biata de ea, lucra de la 5 dimineata, cand pruncii trebuiau primiti la micuta cresa unde lucra. Baga si garzi, la maternitate, unde invelea abia-nascutii se speriau de o lumina sau de un gand.

Cand muncitorii mai uitau de pruncii lor vinerea, la cresa saptamanala, sau se mai pileau prin bodegi si n-aveau curaj sa vina in fata mamei sa isi ia copiii, mama ii aducea acasa si ii culca in pat cu noi, dupa ce ne dadea ce avea prin frigiderul vulnerabil.

Craciunica Alexa a tras 33 de ani pe la leagane de copii, la spitale, la crese, fara sa cracneasca, fara sa se supere, mereu pentru copii, mereu iubindu-i, mereu ca lor sa le fie bine.

In cartierul nostru de oameni saraci, cu romani si tigani, unguri si sasi, mama mea era „Craciunica cu injectiile”. Si si-a facut si treaba aia ingrijind pe pruncii altora, fara sa ia un leu. Cred ca cea mai mare spaga pe care o primea mama era de ziua ei, cand se aliniau toate mamicile copiilor vindecati in fata usii cu un buchet de flori sa o pupe.

Dupa 33 de ani de munca, aceasta femeie a iesit la pensie cu 1018 de lei. Sa cresti zeci de mii de copii in 33 de ani nu e un lucru oarecare. Asta isi pune amprenta asupra nervilor tai si sufletului tau, si de aia cred mereu ca mama merita o pensie mai buna, fiindca mama mea nu s-a limitat la a le da de mancare, ci a incercat sa-i creasca cat mai bine, ca pe copiii ei.

Ei bine, dupa 33 de ani de munca, fluturasul de salariu al mamei mele arata 1018 de lei. Unii ar zice ca e o pensie frumusica, ca altii au 280 de lei.

Eu zic ca e o pensie mediocra spre jenanta dupa 33 de ani de tras in jug. Fiindca 150 de lei i se duc la asociatie, 250 de lei pe curent si gaze, 150 de lei pe niste rate amarate la ceva frigider si o plasma deja invechita si 400 de lei pe luna pe mancare.

Ca mama mea sunt multe mame si tati din sistemul medical clujean si romanesc.

Acestora, celor din talpa lumii medicale clujene, lor ma adresez astazi, in special, fiindca la nivel de Cluj sunt mii de medici tineri sau rezidenti, de asistente medicale, infirmiere sau personal auxiliar care duc greul acestui sistem.

Vedeti, eu am avut un mare noroc de a sti ce inseamna sa ai un astfel de parinte, chiar daca vine obosit acasa dupa o zi de munca, fiindca este un parinte care te invata sa apreciezi putinul pe care-l ai si sa te descurci cum poti. Sa intinzi putinul pe paine.

In iunie 2016, anul acesta, candidez la Primaria Cluj-Napoca si vreau sa insemn o schimbare pentru toti.

Inteleg foarte bine ce inseamna acest statut si ce mare responsabilitate implica.

Eu nu va indemn sa ma alegeti fiindca am crescut cu valorile voastre. Nu numai pe asta ma bazez, ci va indemn sa alegeti un om care va intelege si va apreciaza si mai mult munca.

Nu este responsabilitatea unui primar sa va creasca salariile, dar este jobul lui sa faca din acest oras unul mai placut pentru traiul dumneavoastra.

Voi, cei obiditi de sistemul medical, in care niciodata nu sunt bani, dar mereu gasesc unii de furat cateva miliarde de euro pe an, voi puteti sa dati un semnal puternic in Cluj Napoca ca existati si ca va pasa de viitorul Clujului.

Voi puteti sa garantati pentru mine, fiindca eu provin dintr-o familie care stie ce inseamna greul si munca.

Am incercat tot timpul sa va apar pe voi, cei abuzati de sistem. Stiti bine, eu m-am luat de gat cu toti dumnezeii medicali ai Clujului, de la Mihai Lucan incoace pana la Stefan Florian sau „manajerul” Susca.

Da, ma mandresc cu asta fiindca, in ultimii 15 ani, nimeni n-a indraznit sa scrie in presa locala ceva de rau despre ei, desi voi stiti cu totii ce fac acesti dumnezei medicali, in cate milioane de euro fac baie seara, cum va vorbesc urat voua, celor ce schimbati pansamente sau igienizati coridoarele spitalelor.

Acest oras nu este numai al bogatilor, ci si al celor ce se chinuie sa iasa la liman. Eu vreau sa fiu un primar nu numai al oamenilor de afaceri sau al universitarilor, ci si al celor care isi duc viata de la o chenzina la alta.

Avem nevoie de unitate si avem nevoie sa iesim din carapacea noastra unde stam ascunsi sub patura frustrarii sau a nehotararii sau a supararii sau a lipsei de incredere. Putem, impreuna, sa facem o declaratie de intentie nemaivazuta si nemaiauzita prin alegerea unui om ca mine, a unui om anti-sistem. pe care nu-l suporta nici brontozaurii medicali, nici cei politici, ci cei care s-au chinuit in continuu, fara succes, sa ma omoare.

Ultima oara cand m-am legat de un dumnezeu medical, si asta a fost acum cateva luni, acesta m-a amenintat ca o sa ma scoata din oras.

Eu va indemn pe voi, palmasii ce slujiti in spitalele clujene sa ma pastrati in oras si sa ma puneti in fruntea lui, pentru un Cluj mai bun, mai curat si mai modern.

AICI imi puteti citi proiectele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *