Miscarea este cheia vietii. Ca forma principala a miscarii substantei vii, arderea este insasi modul ei de existenta, pe cand stagnarea inseamna putrezirea, batranetea, moartea celulelor, pierderea capacitatii de reinnoire.
La fiintele superioare, miscarea este desigur mai complexa, insa si in cazul lor, miscarea inseamna viata, iar stagnarea inseamna boala, batranete si moarte.
Plimbarea – mersul pe jos
O inteleapta zicala chinezeasca spune ca “O plimbare dupa-masa este mai utila decat o intreaga farmacie.” Cata sanatate si cate forte s-ar pastra, cate boli s-ar preveni – mai ales boli ale sistemului cardiovascular – daca oamenii ar umbla mai mult pe jos si ar folosi cat mai putin mijloacele de transport! In timp ce mergem pe jos in ritm sustinut, respiratia devine mai activa, organismul absoarbe mai mult oxigen, aparatul respirator se fortifica.
Chiar si dupa o plimbare de scurta durata, metabolismul creste, iar procesele de oxidare din celulele organismului se intensifica. Cel care beneficiaza cel mai mult de pe urma plimbarilor, a mersului pe jos este sistemul cardiovascular. Contractia si relaxarea alternativa, ritmica a musculaturii membrelor inferioare influenteaza favorabil procesele circulatorii.
Plimbarile regulate – mai ales cu pante usoare, cu urcus si coboras, cu alternante de ritm si cu o dozare corespunzatoare, fara sa solicite in mod exagerat organismul, fara sa-l supuna unor eforturi mari – au efecte salutare in prevenirea infarctului miocardic. Astfel de plimbari se recomanda din aceleasi motive si bolnavilor cardiaci.
Pe buna dreptate, specialistii reputati in domeniul cardiologiei nu contenesc sa atraga atentia asupra pericolelor care-i pandesc pe cei care duc o viata sedentara si, in plus, prefera sa se deplaseze cu tramvaiul, troleibuzul, autobuzul, autoturismul. Functiile plamanilor si inimii acestor oameni slabesc treptat, la inceput pe nesimtite, pana cand, odata cu inaintarea in varsta si ingrasare, apar modificari ale vaselor sanguine, hipertensiune si ateroscleroza.
Nici un medicament nu calmeaza atat de rapid si de bine creierul obosit de munca intelectuala ca plimbarile pe jos in fapt de seara. Mersul sistematic poate fi practicat la toate varstele. Adultii si batranii au insa cea mai mare nevoie de plimbari, deoarece activitatea lor fizica este limitata.
Cum ne plimbam
Se recomanda sa mergem pe jos cu regularitate, in fiecare zi, pe distante variate, fara sa tinem seama de conditiile atmosferice. Durata plimbarilor, distanta, tempoul de mers depind de varsta si de deprinderi. In timpul mersului pe jos vom respira corect, profund, usor, ritmic, fara efort. Tinuta de asemenea se cere a fi corecta, cat mai fireasca.
Mersul lent, socotit ca un calmant al sistemului nervos, se insoteste de un ritm cardiac egal cu cca 80 de batai pe minut; mersul accelerat mareste ritmul pana la 120 de batai pe minut.
Se recomanda ca plimbarile sa inceapa lent, si sa capete un ritm mai rapid prin antrenament. Este bine ca adultii si varstnicii sa nu depaseasca viteza de 2-3 km pe ora.
Lipsa de timp nu poate justifica lipsa de miscare, renuntarea la plimbarile pe jos. Daca nu se poate astfel, cel putin drumul la si de la munca sa fie parcurs pe jos integral sau partial, in functie de distanta, pe strazi linistite. Incercati sa faceti de cateva ori o asemenea plimbare, linistit, fara graba si veti simti o senzatie de bine pe care cu siguranta nu o aveti imediat dupa un somn.
Nici nu mai e cazul sa insistam asupra importantei binefacatoare a plimbarii de seara pentru cei care sufera de insomnie. Oricat de agitat sau stresat ar fi omul, momentul in care iese la plimbare pe strada, se calmeaza treptat, inima ii bate uniform, respiratia devine mai profunda, sistemul nervos se linisteste – totul pregatindu-l pentru somn. Plimbarile repetate seara de seara ajung sa se transforme intr-un reflex conditionat, care asigura un somn normal, profund si reconfortant.
Nordic Walking – mersul nordic se raspandeste rapid in lume
Mersul nordic combina simplitatea si accesibilitatea de mers pe jos cu cu schiul nordic si a fost importat din Finlanda, unde il practica din 1997 peste un milion de persoane. Adoptat de milioane de japonezi, americani si europeni, Nordic Walking a fost introdus ca metoda in antrenamentul de vara al atletilor de performanta de schi fond, biatlon si combinata nordica. De regula pasionatii de drumetii fac acest sport pentru a reusi sa urce potecile fara sa-si solicite prea mult ligamentele.
Echipamentul (bete, manusi, bocanci speciali si altele) se cumpara sau se inchiriaza de la firme specializate. Folosirea betelor pe teren accidentat, la munte, are urmatoarele avantaje: in primul rand, echilibrul corpului este mult mai bine asigurat. Multe accidente au fost evitate pe carari de munte, astfel. Apoi, bratele preiau o parte din greutatea rucsacului, repartizata pe solduri si pe picioare. Prin miscarea bratelor, irigarea cu sange a umerilor este mai buna, ajutand la diminuarea senzatiei de anchilozare si de oboseala.
Betele fitness sunt facute din aluminiu, au un diametru de 14-16 milimetri, lungime de 84-140 centimetri, in varf au aliaj din otel, iar varful mai este protejat si de un cauciuc. Mai au un maner din pluta, tratat special, o curelusa din material textil, cu posibilitatea de reglare a lungimii. Sunt aderente si comode la prindere, placute la atingere, chiar si la temperaturi joase si, cand e frig, nu devin casante.
Betele va ajuta sa va mariti rezistenta la efort, sa reduceti disconfortul din genunchi, articulatii si coloana, sa urcati mai usor pantele, sa castigati stabilitate la traversarea unui teren instabil, sa va mentineti mai usor postura verticala si sa respirati mai bine. Betele sunt usoare, rabatabile, putand fi bagate in rucsac.
Mersul nordic se poate practica indiferent de varsta, greutate si sex si este considerat al doilea sport, dupa inot, care solicita cele mai multe grupe de muschi (peste 90% dintre ele). Arde cu aproape 50 la suta mai multe calorii decat mersul pe jos si se poate practica pe orice fel de vreme – chiar si iarna, daca esti echipat mai bine. Merge si pe teren drept sau accidentat, dar si pe gheata.
Alte beneficii ale noului sport: mareste ritmul cardiac, tonifica musculatura umerilor, a pieptului, a spatelui si reduce suprasolicitarea articulatiilor genunchiului. De aceea se recomanda celor supraponderali, femeilor insarcinate sau persoanelor care intentioneaza sa se apuce de jogging, ca incalzire. Un program fitness de antrenament de cel putin 30 de minute pe zi, de trei ori pe saptamana va mentine in forma, va ajuta sa pierdeti in greutate, va poate ajuta corpul dvs. la scaderea tensiunii arteriale, reduce colesterolul si durerile de spate, umar si gat.
.ro
Foto: www.sxc.hu