Din oras

Locurile bugetate ale studenților clujeni, oferite unor universități mici, fără studenți. Ierarhizarea programelor academice, influențate politic

Universitatea Babeș Bolyai și Universitatea din Bucureșri protestează împotriva proiectului propus de Ministerul Educației și de ARCIS de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii de licență. Universități mici au reușit să impună indicatori unici, indicatori care nu au nicio legătură cu standardele internaționale.

Cele două universități consideră că această metodologie etse complet ruptă de bunele practici europene/internaționale, reflectând aspecte politice izolaționiste, cu impact negativ asupra competitivității mediului academic românesc și asupra formării studenților.

”Am studiat metodologia propusă de Minister și de ARACS, este o metodologie care nu corespunde absolut deloc cu bunele practici europene și dacă se va implementa această metodologie va produce un clasament care nu reflectă realitatea, cu implicații asupra studenților și cu implicații financiare”, potrivit prorectorului UBB Daniel David.

Reprezentanții celor două universități consideră că Guvernul a venit cu o ”propunere incredibilă” în care indicatorii de performanță academică/științifică lipsesc cu desăvârșire. Cel mai mare pericol în acest caz este riscul ca ierarhizarea programelor academice să fie influențate politic.

Prorectorul UBB Daniel David a explicat că univerități mici au reușit să impună indicatori unici care să le avantejeze, fără să se țină cont de indicatorii internaționali.

”Este ca și cum am face un clasament al echipelor de fotbal și echipe cum ar fi Barcelona și Real Madrid s-ar afla în zona de mijloc, iar pe primele locuri ar fi tot felul de echipe tot felul de echipe din orășele, comune din țară. Sunt indicatori care iau în calcul contribuții locale, nu contribuții academice. Ori acesta este un clasament al universităților. Noi nu avem nicio problemă dacă s-ar face un clasament nunțat în funcție de viziune universităților. Totuși, nu poți să compari Universitatea din București, cu tradiția, istoria pe care o are, cu o universitate mai nouă, dintr-un oraș de gradul doi din România și să le evaluezi după aceiași indicatori. Ori dacă folosesc aceiași indicatori, să fie indicatorii internaționali. Problema este că universitățile care nu au anvergura internațională a Universității din București au impus indicatori unici la care sunt în stare să impună Barcelona după o echipă dintr-un orășel mic”, explică prorectorul Daniel David.

Studenții sunt cei care au cel mai mult de pierdut

Studenții care doresc să studieze la cele mai mari universități din țară sunt principalii perdanți. În funcție de acest clasament se alocă finanțarea și numărul de locuri bugetate. Universitatea Babeș Bolyai de exemplu, a fost văduvită anul trecut de 200 de locuri la licență și câteva zeci de locuri la doctorat. Aceste locuri au fost alocate unor universități care nu au avut studenți, drept urmare în toamnă au fost redirecționate către marile universități.

”Este vorba de orgoliu, de imagine, dar este vorba și de finanțare. Astfel de clasamente influențează finanțarea și numărul de locuri. În aceeași logică, anul trecut Universității babeș Bolyai i s-au tăiat 200 de locuri la licență și câteva zeci de locuri la doctorat, în condițiile în care noi am avut studenți care au trebuit să își plătească aceste locuri, în loc să studieze gratuit. Foarte multe universități cărora li s-au dat aceste locuri le-au dat apoi înapoi Ministerului Sănătății. Ulterior au venit înapoi la noi în toamnă. Este o politică împotriva marilor universități făcută de zonele care nu înțeleg că există o diferență între competivitatea națională și cea internațională. Noi încercăm să jucăm pentru țară în liga internațională, dar ei ne pun mereu să fim evaluați după criteriile lor locale, pentru a nu se vedea diferențe mari între universități”, menționează profesorul universitar Daniel David.

Această metodologie va determina apriția situației în care clasamentul național va fi diferit de cele internaționale, iar promovarea unor univerități mici, fără prezență internațională va conduce într-un final la îndepărtarea învățământului superior din România de standardele și modelele prevalente în Uniunea Europeană.

Soluția propusă de reprezentnații celor două universități este să fie numită o echipă internațională, formată din specialiști români și internaționali care să propună o metodologie care să fie în acord cu practicile europene/internaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *