Un proiect din fonduri norvegiene, în valoare totală de peste 3 milioane de euro, desfășurat în ultimii doi ani și jumătate, ar fi trebuit să ajute la integrarea romilor din Pata Rât în societate prin mijloace complexe, plecând de la educație și culminând cu cireașa de pe tortul acestui proiect, cumpărarea de locuințe sociale și mutarea romilor de la Pata Rât în aceste locuințe, contra unor sume modice. Pe hârtie, lucrurile par foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren este neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu pare a se fi schimbat. De altfel, întrebați, la fața locului, romii din cele 4 comunități din preajma rampei de gunoi au declarat cu toții același lucru: că au primit, într-adevăr, lemne iarna, unii sobe, alții și materiale de construcții, că s-a auzit de suma de 20 000 de euro pentru fiecare dintre cele 4 comunități, unii spun că au auzit vag că s-ar fi făcut și proiecte culturale, dar cam atât.
Ziar de Cluj le-a solicitat reprezentanților proiectului Pata-Cluj să ne pună la dispoziție, în baza Legii 544/2001, rapoartele financiare complete, cu bugetul și cheltuielile detaliate ale Proiectului “Pata-Cluj” (denumit integral “Intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj, inclusiv a romilor defavorizați”, susținut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 în cadrul Programului „Combaterea Sărăciei” RO25, în valoare de 4.095.864 EUR).
Zoltan Coroian, directorul general al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj (asociație care a fost promotorul principal al proiectului pe fonduri norvegiene), ne-a oferit un răspuns exact după 30 de zile, pentru a se încadra în termenul legal și, în același timp, pentru a tergiversa cât mai mult oferirea de informații. Adresa trimisă de către Ziar de Cluj a fost înregistrată de către ADI ZMC în data de 16 mai, iar răspunsul redactat pentru Ziar de Cluj a fost înregistrat cu data de 15 iunie.
În data de 25 mai, la aceeași solicitare, am mai primit un alt răspuns prin care ne era adus la cunoștință faptul că „urmare a solicitării de informații cu privire la rapoartele financiare complete, buget și cheltuielile detaliate ale Proiectului Pata-Cluj”, „datorită complexității lucrărilor”, vom primi un răspuns în termen de 30 de zile de la data primirii cererii. 
„Complexitatea lucrărilor” însă, în ciuda tergiversării răspunsului din partea ADI ZMC, s-a dovedit complet lipsită de complexitate.
Cu toate că Ziar de Cluj a solicitat rapoartele financiare complete, cu bugetul și cheltuielile detaliate ale proiectului, Zoltan Coroian a considerat de cuviință să ne trimită doar, în bătaie de joc, unele date de ordin foarte general, care nu arată modul în care au fost, la modul concret, cheltuiți banii norvegieni, în folosul cuvenit al beneficiarilor din Pata Rât sau în folosul „necuvenit” al celor care i-au avut pe mână:
Un răspuns, așadar, primit după 30 de zile, care nu cuprinde informațiile cerute.
Un răspuns care dovedește, în mod clar, lipsa de transparență de care dă dovadă echipa de management a proiectului Pata-Cluj, atunci când managerii de proiect sunt chestionați asupra modului în care au cheltuit banii norvegieni. Ce încearcă să ascundă acești „salvatori” ai romilor de la Pata Rât, puteți citi mai pe larg în următorul material:
Cine sunt cei care încearcă acum să escamoteze detaliile financiare ale proiectului, puteți citi aici:
Ziar de Cluj a solicitat rapoartele financiare complete și din partea operatorului de fonduri, Deloitte România, încă din data de 16 mai, dar și din partea Ambasadei Norvegiei, căreia i-a sesizat aspectele controversate despre care a scris pe larg presa locală și centrală. Vom reveni cu răspunsurile din partea acestora, în speranța ca măcar Ambasada Norvegiei să dea dovadă de mai multă seriozitate și transparență decât cei care au cheltuit fondurile norvegiene.