Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public este menita sa asigure transparenta institutiilor publice si da dreptul oricarui cetatean sa solicite si sa primeasca informatii privind cheltuirea banului public, de exemplu. Folosita cel mai des, insa, de presa, institutiile publice gasesc mereu o cale de a o ocoli, de a gasi motive pentru amanarea raspunsului pana in ultima clipa, de a refuza informatii. Ziar de Cluj a relatat de mai multe ori, cum institutii clujene, cel mai adesea Primaria Cluj-Napoca, trateaza solicitarile in mod discretionar.
Problema grava de transparenta a institutiilor a fost remarcata la inceputul acestei luni de vicepremierul Vasile Dancu, cel care a initiat legea in 2001.
Acesta a punctat ca de multe ori se face confuzia deliberat a acestei legi cu legea petitiilor unde raspunsurile se dau intr-un timp mai indelungat.
„In ultimii ani, s-a produs o dezinstitutionalizare in ceea ce priveste transparenta si accesul liber la informatiile de interes public. Eu sunt cel care am initiat acum 13, 14 ani aceasta lege si am vazut fazele succesive in care s-a pierdut din concretenta acestei legi. M-am uitat pe cateva rapoarte de monitorizare si am observat ca acum avem foarte grave probleme de transparenta. Sunt lucruri care sunt legate de faptul ca majoritatea instututiilor publice nu mai prezinta un raport la sfarsitul anului, site-urile nu mai prezinta informatiile obligatorii”, a declarat Vasilel Dancu, potrivit Mediafax.
Potrivit vicepremierului, „tratamentul cererilor de transparenta si liberul acces la informatie este facut discretionar de foarte multe ori si facut uneori intentionat in asa fel incat sa ingreuneze accesul la informatiile de interes public”.
Vasile Dincu s-a referit si la confuzia care se face, in opinia sa „deliberat”, intre Legea 544/2001 privind accesul liber la informatiile publice si Ordonanta 27/2002, Legea petitiilor.
„De foarte multe ori, mai ales cand presa cere cate-o informatie, in 63% din cazuri – am vazut un raport al Guvernului de monitorizare pe aceasta lege – observam ca se intampla sa fie tratata ca Legea petitiilor, care dureaza mai mult(primirea raspunsului – n.red.), are un alt regim”, a spus Dancu.
Cum arata aplicarea legii 544/2001 in rapoartele institutiilor clujene?
Primaria Cluj-Napoca are rapoartele anuale privind implementarea legii 544 pe site-ul oficial pentru fiecare an, din 2006 incoace. In 2014 a avut peste 300 de solicitari in baza acestei legi, din care doar noua au fost refuzate, iar 298 au fost rezolvate favorabil. Din pacate, asa cum am putut constata de-a lungul anilor de colaborare, rezolvare favorabila inseamna pentru functionarii Primariei Cluj-Napoca si atunci cand raspund total pe langa subiect, sau uita de cate o intrebare. Asadar, potrivit ultimului raport cele mai multe solicitari – 110 – au vizat utilizarea banilor publici, apoi s-au mai cerut informatii despre autorizatii, retrocedari, date statistice.
Pe pagina web a Consiliului Judetean Cluj ultimul raport de evaluare a transparentei decizionale si a liberului acces la informatiile de interes public este pentru anul 2012, insa nici acesta nu poate fi accesat. Reprezentantii institutiei spun ca rapoartele cu pricina au fost afisate la sediul institutiei si nu-si explica de ce nu sunt disponibile si online.
Prefectura Cluj are rapoartele publicate, iar din ultimul reiese ca in 2014 a inregistrat 32 de solicitari in baza legii 544/2001, din care doua au fost refuzate deoarece solicitau informatii exceptate de actul normativ.
Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj publica anual rapoartele de evaluare a implementarii legii 544. In 2014 institutia a tratat un numar impresionant de peste 4.300 de solicitari in baza acestei legi. Daca la Primarie de exemplu nicio solicitare nu era adresata verbal, in cazul IPJ majoritatea covarsitoare, de 4.180 de solicitari au fost adresate responsabililor verbal, 135 pe suport electronic si patru pe suport de hartie. 4.305 solicitari au fost rezolvate favorabil, 24 au fost redirectionate catre alte institutii si 14 au fost respinse pentru ca cereau informatii inexistente sau exceptate de la lege.