Analiza

Legea hipermarketurilor, o sabie cu doua taisuri

Fermierii romani si reprezentantii hipermarketurilor care activeaza si in Romania au dus discutiile despre legea hipermarketurilor intr-o noua dimensiune. Trecuta de Parlament si aflata pe biroul presedintelui spre promulgare, legea care prevede ca “comerciantii — persoane juridice autorizate au obligatia ca pentru categoriile carne, oua, fructe, legume, miere de albine, produse lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volum de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse, provenite din lantul scurt de aprovizionare” incepe sa ridice mari semne de intrebare si in randul consumatorilor.

Tocmai, pentru consumatorii finali, incercam sa vedem ce beneficii aduce aceasta lege. Pentru ei si pentru micii producatori.

Cresc sau nu preturile produselor alimentare?

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a facut o declaratie halucinanta, la inceputul saptamanii: “eroziunea solului si cresterea populatiei pe plan global sunt doua motive pentru care preturile alimentelor vor creste pe termen lung, iar ieftinirea unor alimente din ultimul an este doar un fenomen de conjunctura”. Declaratia a fost catalogata de membrii Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR)  ”o ofensa la adresa consumatorilor, comerciantilor si producatorilor”.

Insa aceasta declaratie despre cresterea preturilor e doar una dintre picaturile care vor face ca paharul sa dea pe dinafara.

Preturile alimentelor au scazut, prin reducerea procentului taxei pe valoare adaugata, iar pretul alimentelor ar trebui sa scada si mai mult, odata cu eliminarea intermediarilor. In plus, calitatea ar trebui sa creasca, tinand cont de eliminarea unor transferuri a marfurilor intre mijloacele de transport si eventuale diferente de temperatura (datorate mijloacelor de transport).

In Uniunea Europeana, oricum Romania are cea mai ieftina mancare, dupa Polonia, si cea mai ieftina paine.

Diferente de pret de la poarta fermei pana la raftul hipermarketului

Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania a declarat pentru Agrointel ca fermierii intentioneaza sa isi faca propriul monitor al preturilor, unul cu preturile de la poarta fermei, tocmai pentru ca hipermarketurile sa nu poata sa creasca artificial, nefiresc preturile.

”Vorbim de o initiativa LAPAR si ne propunem sa monitorizam zilnic pretul produselor agricole la poarta fermelor si aici ma refer pe de o parte la produsele care vor intra sub incidenta Legii 321: legume, fructe, carne, lactate, dar si la cereale. In acest fel, cumparatorul are posibilitatea sa-si caute raspuns la intrebarea – de ce preturile din supermarketuri sunt atat de mari? De produsele pleaca de la producator la un pret foarte mic si ajung in plasa cumparatorului la preturi si de 4-5 ori mai mari. Prin aceasta monitorizare a preturilor consumatorul isi formeaza o imagine clara si poate identifica singur cine castiga cel mai mult.”

Conditii pentru hipermarketuri, dar si pentru fermieri

Din punctul nostru de vedere, daca politicienii vor sa sustina producatorii autohtoni, atunci trebuie sa gaseasca bani si sa impuna investestii in infrastructura, in suport logistic pentru fermieri, in spatii de depozitare si centre de distributie. Ei trebuie sa faca legi pentru facilitati fiscale si de finantare, nu sa restrictioneze accesul consumatorilor la anumite categorii de produse.

Deoarece acolo se va ajunge, daca se va impune ca 50% din alimente sa fie romanesti. Asta in conditiile in care putem numara pe degetele de la o mana fructele romanesti pe care le putem consuma in luna februarie, de exemplu.

Clujul are avantajul unui centru precum AgroTransilvania, din care pot fi achizitionate la preturi decente fructe si legume autohtone, preturi mult sub cele percepute de intermediarii din piete.

Infrastructura si suport logistic

Majoritatea hipermarketurilor si-au deschis depozite si puncte strategice in zone-cheie, care sa faca mai usoara gestionarea marfurilor si distributia lor catre diverse zone din tara.

Totusi, lipsa autostrazilor si drumurile peticite nu fac mai usoara gestionarea magazinelor. Micii producatori au nevoie de ajutor pentru a ajunge sa se alinieze la aceleasi standarde, iar legea aceasta poate ar fi fost mai bine venita dupa o serie de  facilitati fiscale si acces la finantari, care sa le permita sa isi creasca productia si calitatea produselor, in acelasi timp.

Varietatea de produse

Clima din Romania face ca varietatea de fructe si legume sa nu fie chiar atat de mare, iar sezonalitatea face aproape imposibila asigurarea anumitor produse atunci cand nu este sezonul. Prin import, se asigura o varietate mai mare de produse alimentare.

Consumatorul ar fi fost mai castigat daca ar fi avut o zona cu fructe si legume de sezon romanesti, ecologice decat o masa plina cu rosii romanesti, in luna ianuarie, crescute intensiv si “pipetate” cu nutrienti, rosii care sa nu fi vazut solul decat in treacat.

Luata la bani marunti, ”Legea Hipermarketurilor” restrictioneaza accesul consumatorilor la produse alimentare din import. La raft vor fi doar 300 de produse in loc de 1000. Este mai bine pentru consumator? Castiga consumatorul daca are mai putine produse la dispozitie? Poate ii este mai usor sa se decida; altfel alegi dintre 3 mere, decat din 10.

Si tot reprezentantul LAPAR face o observatie de finete: “Vorbim doar de produse proaspete – categorii clare – carne, legume, fructe, lactate, branza, oua, paine sau miere, care primesc EXPUNERE la raft de 51%. Adica daca intr-o zi, pana la pranz, merele poloneze din supermarket se epuizeaza, se completeaza tot cu mere poloneze, nu raman doar merele romanesti la raft. Deci proportia ramane CONSTANTA, indiferent cate mere sau rosii romanesti sau straine se vand in acea zi.”

Nu putem sa facem o paralela cu vremurile ceausiste, deoarece in hipermarketuri rafturile nu se vor goli si nu vor arata precum aprozarele cu 3 verze stricate, cateva mere si doua borcane de compot, insa nimeni nu poate opri marile lanturi de magazine sa nu conditioneze vanzarea. Vrei pui, iei si ouale pe care le-ar fi facut gaina. Vrei varza, atunci iti dam si branza, ca sa ai si proteine, pentru o alimentatie echilibrata. Doar pentru asta gandesc strategii “pachetele” aflate in oferta si nu neaparat cu produse similare sau complementare.

Hipermarketurile nu isi fac probleme

Am incercat sa vedem cum stau hipermarketurile la ora actuala, asa ca am trimis o solicitare prin care ii rugam pe fiecare in parte sa ne raspunda la cateva intrebari de bun-simt, legate de preponderenta alimentelor din import, procentul de alimente produse in Romania, pastrarea diversitatii fructelor si legumelor, tinand cont de sezonalitate, relatia cu micii producatori si problemele pe care considera cale vor intampina, in respectarea “lantului scurt”, in ceea ce priveste aprovizionarea.

Din hipermarketurile contactate de redactia Ziar de Cluj, doar doua au raspuns la subiect, dand dovada de promptitudine si deschidere: Kaufland si Carrefour.

Si Penny a avut o bruma de reactie, insa nesatisfacatoare, care e o clara dovada a lipsei de transparenta:
“Buna ziua, Va multumim pentru interes insa politica interna a companiei nu permite o astfel de colaborare. Va multumim, Echipa Penny Market!” Adica? Nu poti sa raspunzi coerent daca te afecteaza si cum anume noua lwge? Nu poti sa balmajesti un raspuns pentru consumatorii tai, sa stie ce anume ii asteapta daca noua lege intra in vigoare?

Carrefour

“Ponderea alimentelor importate variaza de la o categoria la alta. Solutia importului este adoptata pentru a compesa insuficienta productiei interne sau pentru a creste diversitatea produselor. In magazinele Carrefour clientii gasesc zilnic legume si fructe romanesti provenite de la cei peste 340 de producatori locali cu care colaboram. In timp, am construit un parteneriat stabil, cu multi dintre ei colaboram de peste 14 ani, ceea ce ne-a permis sa lucram direct, fara intermediari.

Ponderea alimentelor produse in Romania variaza de la o categorie la alta, iar aceste variatii sunt influentate in cea mai mare parte de sezon. De exemplu, pentru fructe si legume, in sezon, oferim clientilor produse romanesti in proportie de 80%, iar in afara sezonului ponderea produselor romanesti scade la 30%.

Sezonalitatea este un factor ce influenteaza diversitatea fructelor si a legumelor produse in Romania, dar focusul nostru va fi sa raspundem nevoilor clientilor nostri, indiferent de sezon.

Unii dintre producatorii romani sunt pregatiti sa faca fata cererii hipermarketurilor. Colaborarea dintre Carrefour si producatorii romani este una de lunga durata. Inca de la deschiderea primului magazin am cautat astfel de colaborari, ne-am adaptat din punct de vedere logistic pentru a veni in intampinarea nevoilor lor, acomodand livrari la nivel local, in proximitatea punctelor lor de distributie.

Toate categoriile de produse necesita o atentie sporita, mai ales categoriile de oua si de carne de pui, dar indiferent ca pun sau nu probleme important este ca produsele care ajung la clintii nostri sa fie de cea mai buna calitate”, au raspuns reprezentantii Carrefour la solicitarile Ziar de Cluj.

Kaufland

„Sustinerea producatorilor romani reprezinta o cauza importanta in strategia de business Kaufland Romania. Inca din anul 2005, de cand suntem prezenti pe piata din Romania, produsele autohtone au fost prima noastra optiune in politica de achizitii. Tot ceea ce intreprindem pe piata romaneasca o facem
„Din toata inima pentru Romania”.
Suntem printre putinii retaileri din Romania care in acest moment au peste 50% din sortimente produse autohtone. De exemplu 100% din produsele de panificatie din magazinele noastre sunt produse din Romania. La un numar de 108 magazine avem peste 130 de furnizori locali. In ultimii 3 ani de zile
am crescut numarul de articole din sortimentul de lactate cu peste 50 %. La sortimentul de oua peste 90% provin din Romania. Peste 60% din numarul de articole din sortimentul de miere sunt din Romania.
Numarul articolelor romanesti din magazinele Kaufland a crescut in medie, in ultimii ani, cu peste 15%/an.
Vom continua planurile de sustinere a producatorilor romani. Printr-un parteneriat cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ne dorim ca in urmatorii ani peste 50% din carnea de porc din magazine sa provina direct de la fermieri romani.
Suntem deschisi sa incheiem parteneriate pe termen lung cu producatorii locali care reusesc sa ofere produse tot timpul anului in cantitatile de care este nevoie pentru a asigura stocurile necesare clientilor nostri.

Studiile si analizele interne Kaufland Romania ne-au confirmat ca acest demers legislativ ar putea determina o nesiguranta pe piata si nu rezolva problemele agriculturii din Romania: lipsa infrasctructurii adecvate de productie si de depozitare, fiscalizarea si controlul sectorului de productie (de exemplu controlul pesticidelor), lipsa asocierii intre producatori, lipsa unei strategii nationale cu privire la combaterea efectelor meteo. Avand in vedere conditiile actuale, propunerile de modificare a Legii 321/2009 nu vor putea fi puse in practica.

Consideram ca in acest moment prioritare ar trebui sa fie solutiile legislative care sa sustina producatorii autohtoni sa se dezvolte astfel incat sa raspunda cerintelor consumatorilor, precum asocierea si cooperarea. Avand in vedere pe de o parte, expertiza si experienta specifica unui retalier international si, pe de alta parte, problemele cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului in privinta identificarii si selectarii producatorilor autohtoni care sa respecte cerintele de cantitate si de calitate necesare, ne exprimam disponibilitatea consultarii in ceea ce priveste identificarea solutiilor de sprijinire a micilorproducatori. Initiativele legislative care sa sustina dezvoltarea si oferirea de consultanta micilor producatori ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru autoritati. Astfel, impartasim punctul de vedere al AMRCR conform caruia „Lantul scurt de aprovizionare nu garanteaza sprijin pentru producatorii romani si restrange libertatea consumatorilor romani de a alege.”, precizeaza si reprezentantii Kaufland.

Totusi, decizia finala o are consumatorul. Acesta hotaraste ce isi pune in cos si ce plateste la casa, nimeni nu il poate obliga sa cumpere produsele romanesti.Si cum pretul poate fi un criteriu important, daca alimentele straine ajung la raft cu un pret mai bun, ar putea fi preferate celor cu insemnele tricolore pe eticheta.

Patriotismul nu tine de foame pensionarilor sau celor care lucreaza pe salariul minim pe economie mai bine decat un parizer ieftin, polonez sau cehesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *