Camera Deputaților a votat marți o lege prin care un hotel de lux va plăti un impozit forfetar anual cât unul dintre angajații săi. Avem trimisă spre promulgare o legea care favorizează marii operatori în fața IMM-urilor din Turism. Numai în România, cine are, chiar că are, cine nu, nu. Legea a fost inițiată de deputatul Mircea Titus Dobre – deputat PSD de Constanța.
”Legea privind impozitul specific unor activități”, se referă la introducerea impozitului forfetar în așa numita industrie HoReCa – industria turismului. Inițial, rațiunea legii era stimularea investitiilor mici și mijlocii în turim, numai că, undeva pe parcursul a ceea ce îndeobște parlamentarul denumește “lobby”, iar legea noastră penală “trafic de influență”, modul în care se calculează impozitul forfetar a ajuns să favoriozeze vizibil marii operatori din industria hotelieră și a restaurantelor. Așa s-a ajuns ca o bodegă de maximum 50 mp de la marginea orașului să plătească jumătate din cât plătește un restaurant de lux din Centru.
Legea a abolit și pragul maxim inițial până la care contribuabilii se încadrează la impozitul forfetar, cel de 5 milioane de euro anual cifră de afaceri. Încercând să conserve rațiunea pentru care e nevoie de o astfel de facilitate pentru IMM-uri, guvernul își condiționase avizul favorabil pentru plafonul maxim de 500 de mii de euro cifră de afaceri anuală.
Potrivit formulelor de calcul, o pensiune de 3 stele va fi impozitată cu 267 lei/an/loc de cazare în timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucureștiului. Un restaurant de fițe (lux) de 800 de mp din Centru va plăti maximum 38.000 lei/an, în timp ce o gogoșerie de maximum 30 de mp va plăti 11.200 lei/an impozit. De specificat că, în timp ce în cazul gogoșeriei vorbim de o mică afacere, în cazul restaurantului de fițe vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro. De tot râsul plânsul este faptul că, o tonetă de înghețată, de exemplu, plătește un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai puțin decât plătește restaurantul de fițe pe care l-am luat ca exemplu.
Și, uite așa, o lege pornită să ajute IMM-urile autohtone, s-a transformat într-o lege care va aduna cele mai multe impozite, prin comparație cu marii operatori, tocmai de la amărâții care trebuiau ajutați (socotind la fiscalizarea discriminatorie a fiecărui metru pătrat sau a fiecărui loc hotelier, sau a fiecărui euro din cifra de afaceri). Trei firme de buzunar vor plăti un impozit egal cu o companie concurentă mare, cu o cifră de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plăti.
De exemplu, suma maximă pe care o vor plăti marile restaurante și cluburi (peste 800 mp) din centrul Bucureștiului (cei mari de pe Litoral sau alte localități vor avea de plătit mai puțin) ca impozit anual este de 38.430 lei. În timp ce suma minimă ce va trebui plătita de micile afaceri din domeniu (sub 20 mp) va fi de 11.214 lei. Adică un restaurant de 20 de mp (afacere mică, de subzistență), va plăti un impozit specific pe mp cu 1460% (!) mai mare decât unul de 1.000 de mp. Dacă facem o comparație cu “forfetarul lui Pogea”, cel despre care s-a spus că a omorât zeci de mii de afaceri mici, acela era doar de 4.300 de lei, adică de aproape 3 ori mai mic decât impozitul acesta. Din nou parlamentarii noștri fie dau dovadă de cretinism, fie ne arată, pe față, că sunt mandatarii unor interese de grup.
Conform celor scrise de Gabriel Biriș într-o postare făcută pe o retea de socializare, avem de a face cu un “dar grecesc”. Căci, “diferența dintre impozitul pe profit datorat în mod normal și acest “minunat” impozit specific se numește “ajutor de stat”. Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai după ce se îndeplinesc ceva formalități. Care nu au fost făcute… Iar ajutoarele de stat care nu respectă reglementările (europene, deci nu putem să o șmecherim aici), vor trebui recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobânzi. Care vor fi calculate, ghici cum? În urma unor controale (tematice)… Ce chestie, exact asta nu mai vroiau domnii și doamnele speriați de BAU-BAU – controale! Care controale vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescripție, ca să se strângă și dobânzi… Remember – there is no free lunch!”
Aceeași este și poziția Consiliului Concurenței, care avertizează:
”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a măsurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat” – scria Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.
Reamintim că noua lege se adaugă unei alte facilități pe care industria de profil a primit-o la începutul anului trecut: scăderea TVA la 9%.