Iosif Ciunterei e un baiat chipes care stie ce vrea si e mandru de graiul lui bistritean. Are doar 21 de ani, dar se afla in toiul unei lupte colosale cu sistemul romanesc, cu birocratia si chiar si cu normele europene pentru reglementarea cultivarii de canepa romaneasca. Nu e vorba de un drog, cum ar putea sa para la prima vedere, ci de un material extraordinar pentru tesaturi si mai ales vestimentatie. Se face o confuzie cu alt tip de canepa si asta a dus la ruinarea unei practici traditionale care ar putea fi atuul industrei romanesti, este el convins.
Ideea de a incerca sa legalizeze cultura canepii s-a nascut in timp ce baiatul lucra la emisiunea pe care o realizeaza la Radio Somes, la Bistrita.
“Stand la povesti cu batranii, vrand-nevrand ajungi sa vorbest despre canepa. Daca vorbesti de traditii, canepa e in mod clar identitatea poporului roman, fie ca celor care ne conduc le convine sau nu. Pe urma, m-am gandit sa seman o cultura de canepa”, marturiseste Iosif.
Zis si facut, tanarul a reusit o colaborare cu Muzeul “Poarta de su’ Feleac”, creat de Rodica si Gheorghe Capusan, cei doi ajutandu-l sa semene un kilogram de samanta de canepa pe o suprafata de 2-3 arii, in primavara anului trecut.
“De samanta am facut rost de la Carei, de la o doamna care proceseaza canepa. Are o fabrica si seamana in fiecare an hectare de canepa. Apoi am inceput sa umblu dupa acte”, povesteste el.
A urmat o munca titanica, o adevarata lupta pe care Iosif a fost nevoit sa o duca cu autoritatile timp de mai bine de o luna.
“In primul rand am avut nevoie de o adeverinta de la Primaria Municipiului Cluj-Napoca care sa ateste ca pe suprafata respectiva de la muzeu este semanata canepa. Pana la eliberarea ei am avut de umblat pe la Cadastru, de unde a trebuit sa scot un numar topografic, cu suprafata, dupa care am fost invitat sa astept 15 zile. Intre timp, am mai telefonat din cand in cand la primarie, dupa care functionara de la un departament agricol mi-a zis “apai, copile, nu esti pe coclaurile de la Bistrita!”, dezvaluie baiatul.
Intr-un final, Iosif Ciunterei a primit adeverinta de care avea nevoie. Se cerea si ca samanta sa fie autorizata, cumparata cu acte in regula. Drept urmare, studentul a ajuns la Directia Agricola si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj.
“Acolo a inceput o munca si mai grea. Mi-au zis din prima ca nu stiu in ce ma bag si au sunat la DIICOT (Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, n. r.) care au spus catogoric ca nu se poate asa ceva, sa seman canepa. Parca mai tare m-a atatat. Pana la urma, mi-au impus sa impremjuiesc suprafata pe care va fi cultura, sa am camere de supraveghere, mi-au spus ca asa prevede legea. Mi-am dat seama ca nu pot cumpara camere pentru doi ari de pamant, mai ales ca se afla in incinta unui muzeu. Au venit de la DADR, au filmat sa vada daca totul e in regula. Trebuia sa vina si cei de la DIICOT, nu stiu de ce nu au ajuns”, adauga el.
Studentul s-a confruntat apoi cu alta problema.
“Eu am cumparat samanta inainte de a mi se elibera autorizatia de la DADR. Am luat-o in luna martie de de atunci a stat pe dulap, in apartamentul unde locuiesc cu chirie. M-au sunat disperati cei de la Directia Agricola, ca am facut o treaba penala. Au spus ca nu aveam dreptul de a cumpara samanta inainte sa imi dea autorizatia. A inceput atunci circul, i-am intrebat ca de ce mi-au eliberat autorizatia in aceste conditii. Se pare ca ei trebuie sa anunte alte institutii in prealabil: Ministerul Mediului, al Sanatatii, DIICOT si altele abilitate, ca sa poata face verificari si monitorizari ale canepii”, povesteste baiatul.
Intre timp, alaturi de Leontina Prodan – o salajeanca cunoscuta pentru firma de design vestimentar pe care o detine in Timisoara si pentru demersurile pe care le face, la randul sau, pentru legalizarea canepii – Iosif a trimis o scrisoare la Avocatul Poporului si la diferite ministere.
“Am primit raspuns de la Avocatul Poporului in care se spune ca ceea ce cerem noi nu este un drept cetatenesc. Noi ne-am continuat demersurile, cu diverse dificultati: a trebuit sa sun din nou la Carei, sa imi factureze din nou samanta, ca sa imi pot reface hartiile pentru a cere autorizatia de la DADR, iar acolo m-au refuzat, pentru ca factura nu avea stampila. Atunci chiar m-am enervat si am dat cu pumnul masa. Ei chiar nu stiu ca stampila nu mai e valabila pe un act de ceva vreme? M-au intrebat daca eu fac legea acolo, asa ca am mers la director si la fel a tinut-o si el. Probabil nu se cunosc legile, si nu doar la Cluj, ci in mai ulte locuri, la fel a patit Leontina Prodan si la Timisoara. Am stat cu ei sa studiem legea”, relateaza el.
La final, canepa a fost cultivata si recoltata si a rezultat chiar si un film documentar care va fi prezentat vineri, 22 ianuarie, la Biblioteca Judeteana “Lucian Blaga” Cluj (BJC).
A fost suprins in imagini tot drumul canepii, de la semanat si pana la cultivare si prelucrare, operatiuni de care s-a ocupat Iosif Ciunterei, alaturi de Gheorghe Capusan, “stapanul” muzeului de pe strada Soporului.
“A rezultat un documentar de 35 de minute, chiar astazi a fost finalizat” a anuntat baiatul.
Demersul de aducere in legalitate a canepii romanesti a continuat imediat dupa schimbarea Guvernului.
“Am trimis atunci scrisoare la Ministerul Agriculturii, la Presedintie, la premier si vicepremierului Vasile Dancu, e bistritean de-al meu. Am fost chemati la Bucuresti in urma cu doua saptamani, la Ministerul Agriculturii. Din pacate, premierul si vicepremierul nu au ajuns, era o intalnire exact atunci. A fost, in schimb, o directoare, Elena Tatomir. M-a intrebat rapid daca am citit legea. Am observat ca ei functioneaza dupa cu totul alte legi. Cand le-am spus ca mi s-a cerut imprejmuire si camere de supraveghere, cei de la minister mi-au spus ca nu exista asa ceva, ca ei nu lucreaza cu asta. Am ramas mut. Se pare ca sunt doua legi care se bat cap in cap”, a relatat tanarul.
Concluzia intalnirilor de la Bucuresti a fost ca se vor face sedinte intre mai multe ministere in cadrul carora se va discuta felul in care ar putea fi abordat acest demers.
“Poate e un pic impropriu sa spunem ca vrem sa legalizam canepa. Canepa a fost si va fi intotdeauna legala. Nu suntem noi in masura sa interzicem o planta sa creasca, daca Dumnezeu ne-a dat atatea plante. Ceea ce am cerut noi la minister a fost sa simplificam un pic restrictiile, sa nu mai fie nevoie sa umblam pe la atatea institutii daca dorim sa cultivam canepa. Vorbim de suprafete mici, despre asta povestim. Ei mi-au spus ca incearca sa sprijine micii fermieri si acorda subventii, insa doar la suprafete mari. Noi povestim despre oamenii mai mici, despre tarani. O data cu intrarea tarii in Uniunea Europeana a disparut sistemul gospodaresc. Acesta e reprezentat de taranime. La noi toti sunt fermieri. Am cerut sa se introduca sistemul gospodaresc pentru cultivarea canepii. Totodata, trebuie sa se faca o distinctie intre canepa romaneasca si cea indiana, este o diferenta foarte mare. Canepa romaneasca a fost declarata de Ministerul Agriculturii ca fiind drog, dar nu exista o demonstratie a acestui fapt. Nimeni nu a putut sa demonstreze ca este canepa romaneasca un drog. Am mai cerut sa se scoata obligativitatea introducerii in sistemul industrial. Cei de la DADR mi-au cerut sa fac un contract cu o firma de procesare. In Romania nu mai exista in acest moment o industrie care sa faca asta. Am facut cu firma de la Carei, pana la urma. Mi s-a spus ca acest contract e impus de UE si ei nu pot face nimic”, spune el.
Iosif a primit deja cateva oferte pentru valorificarea canepii. O firma din Polonia i-a cerut sa le trimita fire de canepa.
“Au zis ca vor sa puna fire de canepa la lumanari. In plus, se pare ca firul rezultat din canepa romaneasca este foarte rezistent. Intrebuintarile sunt multe, se poate face si ulei din canepa. Chiar ma gandesc sa fac in curand o afacere cu asta. Si piramidele din Egipt au mortar cu canepa. Cei de la Mercedes Benz o foloseau la sasiuri. Pe noi ne intereseaza mai mult insa intrebuintarea pentru textile. Panza de canepa e mult mai tare decat toate plasticurile. Astazi toata lumea se prezinta pe sticla cu mandria de a fi roman, cu ii traditionale. Pe spatele iilor scrie “Made in China”, ceea ce e inadmisibil”, este el convins.
Un alt argument al studentului clujean este faptul ca Romania are toate conditiile pentru cultivarea optima a canepii.
“Nu putem cultiva orez. Inul si canepa era in traditia noastra. Asta e singura sansa de a ne baza pe ceva specific tarii noastre. In alte tari, inul si canepa nu se pot cultiva. Inainte de Revolutie eram a treia tara din Europa si din lume in materie de cultivare a canepii. Acum, din cate mi-au spus cei de la minister, ar fi 600 de hectare in Romania, dar eu nu cred asta. Probabil sunt declarate 600 de hectare, dar nu cred ca sunt chiar atatea. Cand i-am intrebat daca au, conform contractului de procesare, daca au un raport cu cantitatea de seminte sau tulpini sunt, mi s-a spus ca e foarte putina, ca majoritatea s-au plans ac nu a fost un an bun”, adauga tanarul.
Cei de la Ministerul Agricole nu i-au dat prea multe sanse de succes.
“Mi-au zis ca nu imi promit, ca nu depinde doar de ei, ca urmeaza multe sedinte. Dar nu-i nici o problema, ca noi mergem mai departe. Am obtinut colaborari in 4 judete si vom cultiva canepa, pe suprafete mici. Sistemul gospodaresc era modalitatea prin care se cultiva mai demult canepa. Fiecare taran isi arunca in gradina, intr-un colt, o mana de canepa pe care o procesau manual. Legea nu mai permite acum cultivarea si cultivarea canepii manual, ci doar in sistem industrial. Nu poti insa sa vorbesti despre asta, nu mai exista industrie in Romania, asa ca trebuie sa pornesti de jos, cu pasi mici. Singura solutie e introducerea sistemului gospodaresc, se pare interzis de UE. Ar insemna sa fie din nou tarani in Romania, in timp ce in UE toti sunt fermieri si micro-fermieri”, atrage el atentia.
Mai precis, studentul clujean va colabora cu o asociatie din Maramures, alaturi de care va cultiva canepa in 2-3 localitati. Va mai cultiva la Galgaul Almasului si la Balan, in judetul Salaj, prin colaborare cu o asociatie din zona. Se va cultiva mai si la Cluj, alaturi de niste Cluj. De asemenea, baiatul planuieste sa cultive cel putin un hectar undeva in zona Bistritei.
Iosif Ciunterei face in curand 21 de ani, este din comuna Feldru, judetul Bistrita-Nasaud, “de pe valea lui Rebreanu”, dupa cum spune el, zambind. Invata in anul II la Universitatea “Babes-Bolyai” (UBB), la Facultatea de Istorie si Filosofie, sectia de Etnologie.
“In ziua de astazi toata lumea se lauda cu cate diplome are in buzunar. Eu am mers la facultate ca sa invat mai multe despre traditii romanesti, despre tarani, despre partea etnografica, etnologica si cam atat. Nicidecum ca sa ma laud cu o diploma”, subliniaza el.
Cu toate acestea, planurile lui de viitor sunt sa ramana in presa. Iosif lucreaza la Somes TV si este reporter corespondent la Ardeleanul.info si NewsBn, plus As-Tv Bistrita. Spune ca a ajuns in aceasta zona dintr-o intamplare.
“Aveam 17 ani, am facut Liceul de Silvicultura la Nasaud si eram in drum spre Bistrita. Asteptam pe cineva in preajma redactiei de radio la care lucrez si am zis sa intru. Aveam oarecum o scanteie de mai demult sa am emisiune de radio. Am discutat cu directorul postului, mi-a dat un reportofon, a doua zi am strans datele si deja in duminica aceea a rulat prima emisiune. A fost, asa, ceva foarte spontan. Apoi m-am tot ridicat, am mai facut proiecte de reinviere la traditiilor la Bistrita, am ajuns si al Cluj cu altele, intre care cel mai recent cel cu canepa”, rezuma el.
Iosif vine dintr-o familie cu 12 frati.
“Ai mei au mentalitatea aceea de taran autentic, prin care sunt convinsi ca nu scoala te face om, ci lucrul pamantului. Noi avem foarte mult pamant, iar ei se asteptau sa raman acasa, cu fratii, sa lucrez la oi, la vaci si pe afara. Sunt singurul care am facut o scoala. Pe taranul autentic nu poti sa il schimbi. Oricat i-ai explica ca e nevoie de o scoala, ca nu poti trai o viata la coada vacii, degeaba. Nu ca nu mi-ar fi drag la coada vacii, pentru ca pana la urma tot acolo o sa ajung, tot la tara o sa ma mut… Daca esti harnic si iti merge un pic mintea, se poate trai in Romania fara prea mult efort fizic”, este el convins.
Familia din Feldru e la curent cu proiectul ambitios al baiatului de legalizare a canepii.
“Stiu ca inainte sa merg o data acasa aparuse un articol intr-un ziar ca am probleme cu DIICOT-ul. Erau zilele comunei, si, cand treceam printre oameni, m-am pomenit ca ma intreaba toti daca am scapat. Credeau ca sunt in puscarie. Bine, in calitate de parinti, ei ma incurajeaza sa ma duc mai departe, nu se opun, dar ii sacaie faptul ca nu raman in vatra satului, la munca campului”, marturiseste el.
Primele luni Clujul l-a “strans” pe baiatul venit din salbaticia si libertatea naturii.
“Abia asteptam sa scap de betoane. Acum ii sfatuiesc pe toti sa ramana la Cluj, sa faca o facultate. Clujul iti ofera mai multe portite, ai mai multe oportunitati. Mi-e drag, e un oras frumos”, dezvaluie el.
Hobby-ul lui Iosif e sa umble pe coclauri, sa stea de vorba cu batranii.
“Asa imi place mie. M-am detasat, cumva, de perioada in care stai numai prin cluburi. Nu zic ca nu merg, dar cu o limita”, adauga.
Baiatul nu se numara intre sustinatorii legalizarii marijuanei.
“Nu, categoric. Oricum, cine vrea sa se drogheze in ziua de azi, se poate droga. Ca-i legal, ca nu-i legal. Tot umbla marijuana pe sub mana. Nici nu m-am gandit la chestia asta. Nu putem spune “canepa egal marijuana”. Nici in ceea ce priveste canepa romaneasca, nici cea indiana. In plus, chiar daca semeni canepa noastra in camp deschis, nu are cum sa atinga procentul de drog, THC-ul de 3-9% necesar. Canepa romaneasca are intre 0,01 si 0,06. E apa de ploaie, trebuie sa semeni un hectar de canepa pentru un gram de drog. Sunt niste distinctii care trebuie facute”, subliniaza el.
Mai mult, Iosif face eforturi ca data de 6 august sa devina Ziua Canepii la nivel national.
Din recolta de la Muzeul de su’ Feleac au rezultat patru legaturi de canepa.
“Am bagat-o in apa, la topit si am refacut tot procesul pe care il parcurgea taranul roman pana la obtinerea firului de canepa. Pe vremuri rezultau trei feluri de canepa: caltul, fuiorul si o canepa mai groasa din care faceau funii. La fel am facut si eu. Funia am dus-o la parlament”, a detaliat el.
Expozitia de fotografie „Drumul canepii” va fi vernisata vineri, 22 ianuarie de la ora 17. Vor fi expuse fotografii etnografice si costume traditionale din canepa si va fi prezentat, in premiera, filmul etnografic „Drumul canepii”, rezultatul proiectului cu acelasi nume, derulat pe parcursul anului 2015 de catre Muzeul Etnografic ”Poarta de su’ Feleac”. Expozitia va ramane pe simeze in perioada 22 ianuarie – 12 februarie 2016.