Strada Regele Ferdinand, fosta strada Podului, principala artera comerciala a cetatii pe vremuri, este si acum intesata de magazine. Printre ele iese in evidenta un dulap de sticla fixat in perete. Dupa sticla transparenta prinsa in fier sunt inchise papusile. Cu rochii de printese sau imbracate in mireasa stau asemeni unor fluturi in colivie.
Sub poarta, o cladire minuscula. Aici trebaluieste Lazanyi Ibolya, singura croitoreasa de rochii de papusi din oras. In mainile femeii de 60 de ani o bucata de material banal de la mercerie, sau un franj de dantela scumpa ramasa de la costumele de teatru se transforma intr-o rochie de poveste. In miniatura, pentru ca doamna Ibolya imbraca papusi.
Initial Diadema se ocupa de confectionarea de articole de nunta si inchiriere de rochii de mireasa. Pe firma agatata de cladire si pe autocolantul de pe fereastra inca asta se vede. O firma noua costa mult, iar cei cinci ani de munca in slujba papusilor este cea mai buna carte de vizita a croitoresei, nu are nevoie de reclama. Rochiile minuscule, lucrate cu migala o zi intreaga, au ajuns si in strainatate.
“Am avut o colega, care din pacate a decedat in urma cu trei ani. Ea se ocupa de inchirierea rochiilor de mireasa. E scump sa punem o noua firma. Cam de 5 ani ma ocup de papusi, inainte faceam accesorii de nunta, coronite, voaluri, flori de pus in piept. Atunci era la moda ca si coronita sa fie cat mai bogata, cu multe flori, multe margele, voalurile puse in diferite forme, flori de pus in piept, cate 200 de bucati faceam pentru o nunta. Aveam vreo 30 de modele. Acum nu se mai cere. Maxim cate o papusa de pus pe masina”, spune femeia.
Papusile sunt luate de la magazine chinezesti sau chiar din Oser, iar dupa ce imbraca rochiile create de doamna Ibolya isi incep o noua viata.
“Cand vad ca vin fetitele si vor sa cumpere tot ma bucur enorm. Asta e satisfactia, nu stiu pe care s-o aleaga. Cand ai terminat o rochita si imbraci papusa si vezi efectul e o mare bucurie sa stii ca dintr-o carpa ai facut ceva care iese in evidenta”, mai spune ea.
A lucrat la cooperativa Arta Textila, apoi in ’94 a devenit “particulara”. Vinde o papusa cu 17-20 de lei, iar o rochita care necesita o zi intreaga de munca, o da la doar 12 lei.
“Lucrul de mana nu a fost niciodata platit. Asta stie toata lumea. Nu este un lucru necesar. Ori cumperi la copil, ori nu”, spune croitoreasa, realista.
“Imi place. Cateodata stau pana la 2-3 noaptea si nici nu imi dau seama cat a trecut. Pot sa stau, nu ma deranjeaza nimeni, am spor asa. Sunt saptamani cand nu vand niciuna, sunt altele cand vand mai multe. Saptamana trecuta de exemplu am vandut sapte papusi”, isi rezuma ea activitatea.
Ochii fetitelor sau a mamelor de fetite sunt luati de tot ce e roz si cu volanase. Fiecare rochita este unicat.
“Materiale cumpar, dar mai primesc de la croitorese, de la Opera Maghiara. La modele ma inspir de unde pot. Este cate un film de epoca la televizor stau cu creionul in mana si fac schite. Am fost ieri la teatru si am vazut o rochie frumoasa. Nu am avut creion si hartie, dar am tinut minte modelul si cand am ajuns acasa l-am desenat”, ne dezvaluie secretul.
Pentru ca rochiile de papusi aduc un profit cvasiinexistent, doamna Ibolya imbraca si nasturi. A cumparat un aparat special din Austria cu care face munca meticuloasa.
“Pentru tapiterii se cer mai multe, si acum trebuie sa fac 100 de bucati. Trebuie sa cumpar bucatelele de metal, dar de la 70 de bani bucata…de la 100 de bucati raman cu 50 de lei”, ne spune Lazanyi Ibolya.
Nu se vede facand altceva si chiar daca ochii ii obosesc tot mai repede si tot mai mult, pana mai rezista spune ca va continua sa bucure fetitele Clujului cu rochii de printesa pentru papusi cum numai in povesti mai gasesti.