Un clujean a contactat redacția Ziar de Cluj pentru a semnala două cazuri foarte grave de neglijență a autorităților din Cluj-Napoca:
„Unul e pe strada Hermann Oberth, în centrul Clujului. O casă care aparține Primăriei s-a dărâmat astăzi (14.06.2016) peste pietoni, exact în zona de lângă Liceul Emil Racoviță. Doresc să semnalez un caz similar pe strada Emile Zola, nr. 1. Parterul aparține tot Primăriei, iar de pe clădire cad cărămizi sistematic. Cei de la Banc Post din vecinătate mai pun cartoane să semnalizeze trecătorii, însă zona e extrem de periculoasă. Să nu mai amintim că strada are două sensuri pe o singură bandă de circulație.”
La solicitarea redacției, reprezentanții Primăriei au precizat că „imobilul de pe strada Hermann Oberth se află în programul de refațadizări al Primăriei Cluj-Napoca; au fost începute demersurile premergătoare întocmirii avizelor necesare pentru începerea lucrărilor. Proprietarii clădirii de pe Emile Zola vor fi notificați să înceapă lucrările pentru refațadizare.”
Situația de la fața locului însă contrazice răspunsul Primăriei. Clădirea de pe strada Hermann Oberth, dacă se află în programul de refațadizări al Primăriei Cluj-Napoca, naște o situație cel puțin hilară. După cum vedeți în imagini, această clădire, care are fațada pe Hermann Oberth, dar care face de fapt parte dintr-un ansamblu de locuințe de pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 7, nu ar putea fi „refațadizată”, pentru că cu greu poate fi numită clădire. Este o ruină, o casă dărâmată – bârnele de lemn au devenit așchii, acoperișul este inexistent, atârnând doar pe alocuri, în semn de amintire a ceea ce a fost cândva, iar din stradă se vede cum natura a început să câștige teren, în loc de acoperiș crescând o vegetație abundentă, demnă de centrul Orașului Comoară. Să refațadizezi o astfel de epavă ar fi ca și cum ai îmbrăca mortul aflat în stare avansată de putrefacție cu haine de mire și l-ai expune în buricul târgului.
Dacă este corect ceea ce ne spune Primăria, că ruina de pe strada Hermann Oberth se află în programul de refațadizări, înseamnă că se pregătește o risipă imensă din banul public, prin îmbrăcarea cu haine noi a scheletului unei dărăpănături.
Până la marea refațadizare, pe Hermannn Oberth a început „marea burlăneală”, pentru că imobilul se scutură încet, dar sigur, de toate accesoriile care i-au devenit inutile, burlane și țigle, care pică direct în stradă, existând pericolul iminent de a cădea în capul trecătorilor din această zonă intens circulată (mai ales de către elevii de la liceele din zona centrală, care trec frecvent prin dreptul ei).
Cât despre situația de pe Emile Zola, până când proprietarii imobilului de la numărul 1 „vor fi notificați să înceapă lucrările pentru refațadizare”, chiar mai multe clădiri din zonă riscă să „refațadizeze” fizicul clujenilor care circulă pe această stradă la fel de aglomerată.