Analiza

Justiţiarii de pe Facebook: Toată violenţa exprimată e, de fapt, o mare empatie. Adică doar grijă faţă de semeni, dar exprimată greşit

Imaginile cu doi adolescenţi care îl lovesc cu sete pe un al treilea, căzut la pământ, circulă cu o viteză uluitoare printre internauţi. Şi cu aceeaşi viteză, bătăuşii şi tânăra care a filmat primesc zeci de mii de ameninţări. Ameninţări cu bătaie, cu lipsire de libertate, chiar cu viol sau moarte. Pe lângă înjurături greu de reprodus.

Bătăuşii sunt în custodia poliţiştilor pentru 24 de ore, iar tânăra care a filmat a fost audiată şi are calitatea de martor. Victima a ajuns la spital şi, cel mai probabil, va avea nevoie de 7-8 zile de îngrijiri medicale, aşa cum ne-a informat purtătorul de cuvânt al poliţiei.

Dar mai sunt mii de oameni, în libertate, care îi ameninţă pe cei 3 cu cele mai cumplite şi neînchipuite modalităţi de tortură şi pedepse ce merg până la moarte. Îşi varsă frustrările peste tastatură, împrăştie din veninul care i-a otrăvit, la vederea imaginilor şi sunt pregătiţi să facă dreptate, cel puţin la nivel declarativ.

Din siguranţa casei, a maşinii, a biroului sau a terasei pe care o frecventează, internauţii nu lasă să treacă acest moment pe lângă ei, fără să îşi exprime dispreţul, ura, mâhnirea, solidaritatea sau alte sentimente care îi încearcă. Doar că unii nu o fac utilizând cel mai blând limbaj.

Am încercat să aflăm cum se formează acest comportament, de ce „justiţiarii” de pe Facebook au această atitudine şi dacă există riscul ca toate ameninţările să fie puse în fapt.

Am întrebat psihologi, psihiatri, sociologi şi jurnalişti despre cum se formează acest comportament şi care pot fi urmările lui.

Tulburările psihice duc la agresivitate

Agresivitatea, faţă în faţă sau în online, nu se declanşează pur şi simplu. Aceasta are nevoie de un substrat, iar tulburările psihice sunt, de cele mai multe ori, cauza, deşi nu este obligatorie existenţa lor.

„Sunt în secţie, cu urgenţe, cu salvare la uşă, nu vă pot da foarte multe informaţii. Substratul agresivităţii sunt, de obicei, tulburările psihice. Cu toate că agresivitatea poate să apară şi în alte contexte, nu neapărat a unor tulburări psihice. Despre comportamenul agresiv se poate discuta ore, nu minute”, a declarat pentru Ziar de Cluj Minodora Manea, psihiatru, care a mărturisit că ne-ar putea povesti mai pe larg cu altă ocazie, însă are în braţe o mamă care plânge, iar liniştirea ei este prioritară.

Cristian Puşcaş, specialist psihiatrie pediatrică: „Din filmuleţ nu putem să constatăm sub influenţă căror substanţe psihoactive se aflau băieţii în momentul respectiv. Nu putem să spunem că au fost sub influenţă vreunei substanţe psihoactive însă, în general, atât alcoolul, cât şi substanţele psihoactive au un efect inhibitor asupra lobului frontal, care ar fi responsabil pentru controlul asupra unor comportamente, anumitor impulsuri. Un pic mai simplist, în momentul în care se consumă orice fel de substanţă psihoactivă, se pierde controlul şi nu se mai judecă responsabil pentru propriile acţiuni.
Această dorinţă de a ne exprima părerea, şi mai ales o părere agresivă sau o părere împotriva unei persoane, a unui gest există primordial în toată lumea. Acest mediu virtual e perceput ca un loc unde toată lumea poate să îşi exprime toate părerile, toate ideile, toate pornirile, fără consecinţe, fără persoană proprie.
E o cale foarte lungă de la ameninţări, mai ales în mediul virtual, unde există această barieră a anonimatului, a siguranţei camerei, a locuinţei proprii, de unde se face această postare, până la pasul până unde ar fi nevoie de o confruntare verbală, sau personală, sau chiar agresivitate, e o distanţă mare.”

Oamenii, atraşi de lucrurile anormale în comunitate

Având în vedere gradul de violenţă şi amploarea pe care a luat-o povestea, subiectul a fost preluat de posturile naţionale. Iar rolul mass media este, pe lângă cel de informare, şi unul de educare.

Liviu Man, jurnalist: „Ce s-a întâmplat a fost un act şi, nu exagerez, criminal. Cred că e normal că lucrurile anormale să fie puse în evidenţă de către presă. Bineînţeles că nu sunt de acord ca fiecare să îşi facă dreptate, pentru că atunci am fi în comuna primitivă. Cei doi care l-au bătut pe al treilea căzut la pământ cred că sunt un pericol public şi trebuie să fie arestaţi.

Jurnalistul nu consideră ieşit din comun traficul pe care îl generează astfel de subiecte.

Oamenii sunt atraşi de lucrurile care sunt anormale în comunitate. Dacă n-ar fi presa să le pună în evidenţă, noi nici n-am şti că se întâmplă lucrurile astea în Cluj, deşi toată lumea are impresia că la noi în oraş totul este numai roz şi curge laptele şi mierea. Sunt fapte antisociale de care lumea e interesată să le afle, să ştie că sunt în pericol în comunitatea lor. De aici vine interesul pentru acest tip de ştiri.
Ar fi un lucru extrem de grav ca ameninţările să se petreacă în fapt, dearece ar fi încălcată esenţa Statului de Drept. Cum să îşi facă singuri dreptate? Pentru asta sunt organele statului. Dar cred că cei mai mulţi care au postări agresive sunt, spus urât, mâncători de rahat. Doar scriu pe facebook. Oricum, atmosfera pe care o fac nu este benefică vieţii comunităţii.

Nu aş vrea să fac legătura cu faptul că sunt membrii unei galerii ai unei echipe de fotbal. Şi într-o galerie a unei echipe de fotbal, că în orice colectivitate, sunt oameni ok şi sunt şi idioţi”

Doar oamenii agresivi reacţionează la agresivitate

Daniel David, psiholog, profesor UBB: „Faptele violente care sunt prezentate în mass-media sunt o ştire, ştirea preia din realitate, iar actele de acest tip au efecte diferite asupra tinerilor şi asupra adulţilor. Astfel de evenimente contribuie la formarea, în mintea lor, a unor patternuri. Pentru adulţi, care au deja patternurile formate, astfel de evenimente la amorsează, astfel încât adulţii care sunt agresivi reacţionează la astfel de evenimente, adulţii care nu sunt agresivi nu reacţionează la astfel de evenimente. Este, practic, un fel de compilaţie, se conturează aceste patternuri şi se activează aceste patternuri. Adulţii care nu au patternuri agresive nu sunt afectaţi.
Cultura românească este o cultură normativă şi cinică, în acelaşi timp. Cinismul este incompatibil cu empatia, astfel încât partea normativă, de cum ar trebui să ne comportăm, se manifestă mai degrabă asupra agresorilor, decât asupra victimei. Raportat la alte culturi ale lumii, noi avem un grad ridicat de cinism şi ne raportăm la agresor, nu arătăm empatie faţă de victimă
.”

Profesorul e convins că oricine are o părere, însă ameninţările sunt lansate doar de către cei care urmează o „matrice” agresivă.

Internauţii zic

Dar nu toţi internauţii sunt atât de agresivi, sunt şi postări mai echilibrate, chiar dacă limbajul nu e cel mai potrivit.

„Dacă fata a filmat nu mi se pare normal că ea să fie în libertate! E complice la tentativă de omor! Iar ,,valurile de înjurături” vin că urmare a faptelor lor! Nu cred că cineva chiar le ar face ceea ce scriu pe fb… Şi culmea, acum ştiu să plângă la ziare că is ameninţaţi cu violu şi bătaia, dar când dădeau în amărâtul ăla, n aveau astfel de gânduri! Şi victima, indiferent ce a făcut, cine plm is ăştia 3? Copiii lu Zorro? Să şi asume faptele toţi 3 şi sper să fie judecaţi că şi adulţi, se vede clar că au avut discernământ când au făcut asta”, arată o postare.

„Şi ce dacă era vânzător de legale ? Cine p**a mea sunt ei, cei de la diicot, plm poliţia română să îl bată în halul ăla? Le era ciuda că nu le-o mai dat sau ce??  Tot o avut un motiv să îl bată, asta cred eu . Nu suntem în junglă frate …”, e o altă părere.

„La cum evoluează multe ,,libertăţi” moderne mai nou şi pe la noi, ce ar însemna asta!? Că trebuie să ne înarmăm că americanii şi să îşi facă fiecare dreptate după capul lui!? În cel mai scurt timp ar fi haos general sau război civil! Autorităţile trebuie să-şi facă treaba, legiuitorul şi învăţământul, asta pe lângă familie şi părinţi! Gândiţi puţin, înainte să va lăsaţi duşi de val… este vorba despre minori, de la care ar trebui să va aşteptaţi la o mare parte din viitor! Sau nu…”, scrie un alt internaut.

„Toată lumea comentează dar nu cred că au dat sonoru tare la video. Dreptate au făcut ăştia 2 care l-au bătut pe ăla. Vindea legale se pare că. Prea ieftin a scăpat !” sau „Ăla care a luat bătaie era un vânzător de .legale. (etnobotanice) acele droguri au distrus mulţi tineri şi multe familii….părerea mea e că îşi merită soarta” sunt comentarii ale unor tineri care îl condamnă pe Alexandru, băiatul bătut.

„Da, pentru că avem dreptul să facem dreptate prin agresivitate şi violenţă, noi toţi, orice bou, indiferent de capacitatea lui de a judecă…
Ce mai comentăm noi, dar dacă vedem un grup de cocalari beţi care se iau de o faţă în autobuz, imediat ni se sting pornirile belicoase.”

“Aia nu e dreptate trebuia să lase autorităţile să facă dreptate nu trăim în junglă”

“Băieţi aia 2 au primit azi cred că 5 milioane de înjurături cred că is mai terorizaţi că şi ăla care o luat bătaie :))) csf”

Lucian Luci Varadi, zis şi Puci a primit peste 5000 de înjurături şi ameninţări pe pagina sa facebook. Unele sunt de nereprodus, din ele reieşind aceeaşi ură şi sete cu care şi el îl lovea pe băiatul căzut la pământ.

„Să te înscri la jilava nenorocit mic ce eşti ! Dacă aş pune mâna pe ţine ţi aş arată eu bătaie !!! Rasă maţi de căcat ! Ori cum cineva va avea grijă să se întoarcă la ţine ceea ce ai făcut !”, e un comentariu lăsat unuia dintre agresori la o postare despre o selecţie pentru o grupa de fotbal.

„Mam pierdut în alcool
Şi ce am câştigat?
Doar o pierdere de banii
Şi o durere de cap
Dar cu toate astea
Parcă mă calmează
E un drog legalizat
Ce nu.ţi lasă mintea trează
Mă face să mă gândesc
La ce nu m.am mai gândit
Mă face să cred
Că am tot ce mi.am dorit
Alcoolul îţi da
Acel tupeu jegos
Ce te face să ştergi
Cu toţi fraieri pe jos
Dar totuşi e un drog
Te face să te simţi bine
Te face să crezi
Şi să fi sincer cu ţine
Dar totuşi..
Alcoolul în exces
Te face să.nebuneşti
Te face să uiţi de ţine
Şi să nu te regăseşti
Am alcoolul în sânge
Deja înebunesc
Nimeni nu.l mai poate strânge
Drumul drept nu.l mai găsesc
Nu am ce să mai fac
Nu ştiu cât mai rezist
Voi stă sigur la pat
Nu acasă, la spital
Poate tu şti ce zic
Mai bine beau mai puţin
Nu vreau să mă implic
Zi de zi
Seară de seară
Beţia e prezenţa
În clipele alea
Mintea nu e conştientă
Mai bine mă las dreacu
Sigur nu e sănătos
Ştiu că peste câţiva ani
Va fi foarte „dureros”
„, scrie pe pagina sa „Puci”. Iar printre fotografiile sale se observă multe în care consumă băuturi alcoolice, deşi este minor.

“Am eu o soluţie simplă pentru problemele tale . O bucată de săpun şi-un căpătai de funie. Încearcă, o să-ţi pară tare distractiv.”

“Alcoolul ţi-o dat şi acel tupeu jegos sau drogurile că să baţi pe cineva nevinovat? Nu ai puţin bun simt după tot ce ai făcut să postezi şi aşa ceva!!! Să îţi fie ruşine”

Ameninţările şi torturile cu care sunt ameninţaţi bătăuşii nu pot fi reproduse; nici limbajul. Însă acestea ar putea fi, conform specialiștilor, doar grijă faţă de semeni, dar exprimată greşit.

Violenţa verbală şi ameninţările, o mare empatie

Sociologul Petru Iluţ vine cu o altă abordare a reacţiei în masă. Deşi o condamnă, ca modalitate de exprimare, profesorul o consideră o mare dovadă de empatie.

Revolta este justificată, până la un punct de adâncime. Filmarea este prezentată că amuzament, ispravă. Cum să nu te revolţi? Tânăra a prezentat imaginea nu ca şi compătimire, “uite ce fac ei”, ci erau împreună şi se distrau şi se grozaveau. De aceea a primit şi ea ameninţări. Oamenii sunt revoltaţi. Pui pe internet şi te mândreşti cu asemenea faptă. Noi, ca fiinţe umane, biologice, suntem binari. Egoişti şi altruişti. Solidaritate şi ură. Pe care s-a construit social. De-a lungul timpului, am fost învăţaţi să reacţionăm cu ură la acte de acest fel. Aceste lucruri, ameninţările şi ura, au existat dintotdeauna, dar până la apariţia şi extinderea internetului au fost la nivel micro. Apoi au căpătat o altă dimensiune, au ajuns la nivel macro. Dacă sunt acompaniate şi de anonimat, exprimările sentimentelor se fac mai intens. Ameninţărilor sunt mai uşor de procesat verbal. Nu cred că şansa de a fi puse în aplicare ameninţările e mai mare decât la un caz nemediatizat. Internetul e un fenomen care a creat o nouă realitate. Câte nu s-au petrecut inainte? Şi se consumau. Devenind expuse, şi reacţiile sunt pe măsură. În termen de “cum se explică”, există un termen de potenţial biologic, care e dintotdeauna, dar a fost cultivat socio-istoric. Am învăţat să răspundem la ameninţări. Există şi din punct de vedere legal diferenţa între a acţiona şi a reacţiona. Empatia nu lipseşte, ea este implicită, prin faptul că se reacţionează la cote înalte. Empatia este luată că atare, de aia se revoltă. Pentru că cineva a fost masacrat în felul ăsta. Eu nu cred că e o simplă reacţie, de a face pe vitejii, reacţia lor e o mare empatie”, precizează profesorul Iluţ.

Violul şi cei 7 violatori de la Vaslui

Părerile au fost împărţite şi în cazul violului în grup de la Vaslui. Cei 7 violatori au fost chiar susţinuţi de o parte dintre internauţi, iar violata blamată. Pe rețelele de socializare, victima a avut parte de mai puţină clemenţă decât cei care au batjcorit-o. De cealaltă parte a baricadei, susţinători înfocaţi ai fetei ameninţau că vor ieşi din închisoare şi violatorii, şi vor avea aceeaşi soarta. Cei şapte tineri din localitatea vasluiană Văleni, judecaţi pentru violarea unei fete de 18 ani, au primit pedepse cuprinse între şase şi zece ani de închisoare. Pe latura civilă, cei şapte tineri din Văleni sunt obligaţi să plătească, în solidar, suma de 70.000 de lei către eleva violată.

Jandarmul lovit cu bolovanul

Jandarmii nu sunt cea mai îndrăgită “specie”, mai ales de către ultraşii prezenţi la meciuri. Dar de acolo până la a lovi un jandarm cu o dală de piatră smulsă din trotuar e o diferenţa ca de la cer la pământ. Din nou, internauţii au făcut valuri prin comentariile scoase din context. Ura a fost exprimată în cele mai josnice cuvinte şi din partea ambelor “tabere”, susţinătorii jandarmului şi cei ai agresorului.

Bătaia încasată de tânărul căzut la pământ a fost una violenta. Nu va fi uitată, dar mulţi nu îşi vor mai aminti de ea.

Însă rămân câteva mii de persoane care abia aşteaptă să comenteze, să ameninţe, să înjure. “Justiţiarii de pe Facebook” sunt fie frustraţi care îşi varsă astfel ura, fie oameni care empatizează, dar nu ştiu cum altfel să îşi manifeste empatia. Şi e mai uşor să înjuri bătăuşul, decât să mângâi bătutul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *