Analfabetismul funcțional este o problemă cu care se confruntă de câțiva ani întreaga țară. La nivelul județului Cluj, însă, această problemă este ignorată de autorități și nu există niciun fel de statistică pentru a se ști cu exactitate cât de gravă este problema.
42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali, arată o statistică a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, publicată la sfârșitul anului trecut. Media este dublă față de cea europeană, care este de 20%. Aceasta înseamnă că deja intrați în liceu, copiii știu să scrie și să citească, dar nu au capacitatea să înțeleagă ceea ce citesc. La nivelul județului Cluj nu există nicio statistică în acest sens. Nicio instituție, niciun ONG nu a considerat că este necesar să știm câți copii cu analfabetism funcțional avem. La fel de grav este faptul că conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj susține că este vorba despre cazuri izolate de analfabetism funcțional și că nu există un fenomen. Ne întrebăm cum se face că Valentin Cuibus, inspectorul școlar general știe că analfabetismul funcțional nu este un fenomen, din moment ce nu a făcut nicio cercetare sau statistică în acest sens.
“Nu există statistici cu așa ceva. Eventual cu abandonul într-o anumită fază, dar de exemplu nu avem niciun control dacă copilul nu intră deloc în sistem. Avem date în momentul în care intră și părăsește sistemul. Dar aceștia nu prea sunt analfabeți. De exemplu, avem o parte care nu continuă după clasa a VIII-a, dar nu poate fi vorba de analfabetism la clasa a VIII-a”, a declarat Valentin Cuibus.
Profesorii sunt convinși că avem de-a face cu un fenomen
Profesorii de limba română văd, poate, cel mai bine acest fenomen al analfabetismului funcțional. Ei îl contrazic total pe Cuibus și subliniază că într-o clasă, cel puțin jumătate sunt analfabeți funcțional.
“Este o problemă întâlnită în toate clasele. Nu mai este ceva accidental. Este ceva de masă deja, la modul cel mai serios. Într-o clasă de 30 de elevi, 15 au probleme de înțelegere a textului. Acesta este primul pas spre analfabetismul funcțional. Ei nu înțeleg sensurile cuvintelor și dacă nu le înțeleg nu-l pot aplica și nu-l pot aplica în alte contexte”, declară Claudia Sava, profesor de limba și literatura română.
Internetul și gadget-urile „prostesc” copiii
Profesorii încearcă să găsească și o explicație a acestui fenomen. Una dintre principalele cauze ale acestui comportament apare încă din sânul familiei când părinții îi lasă pe copii să aleagă tehnologia în locul cărților.
“Rădăcina, cred eu că este nebunia cu internetul și cu gadgetul. Copilul nu mai este obligat să caute sensul unui cuvânt. Îi trec pe la urechi cuvintele exact ca și păsările în zbor. Și dacă nu prinde un sens, merge mai departe, i se pare perfect normal. Copilul nu mai deschide o carte, nu mai citește, nu mai folosește sensul cuvântului. Cuvintele, limba au ajuns să fie niște lucruri adiacente în viața lui. Sunt de 20 de ani la catedră, iar în ultimii 7-8 devine tot mai acută problema aceasta. Copilul nu înțelege ce citește. Neînțelegând ce citește el nu înțelege ce i se cere mai departe. Din cauza asta compunerile lui sunt varză. E o neînțelegere dusă până la firul ierbii. Și toată societatea e așa. Ce vedem noi la nivel de învățământ e oglinda întregii societăți”, mai spune Claudia Sava.
Copiii sunt învățați să urască literatura
O altă cauză semnalizată de profesori este sistemul educațional al țării care este defect, este prea încărcat și îndeamnă copilul să urască materia care i se predă la școală. Odată cu creșterea dezinteresului, crește și nivelul alfabetismului funcțional. Bazele sunt puse, însă mulți elevi se pierd odată ce ajung în liceu.
„Analfabeții funcțional citesc, scriu, dar nu înțeleg ce citesc din moment ce școala dresează și nu educă. Sistemul obligă școala să pregătească copiii pentru succes la școală, nu pentru succes în viață. Asta e problema. Și tot le spunem, dar nu avem cui. Nu ai cu cine discuta, nu există dialog. Pe copii îi interesează la sfârșitul gimnaziului examenul de capacitate. Bun, și ce faci cu el? În ideea în care se intră la liceu cu medii de 2 și 3. Ne furăm căciula! Și bacalaureatul este cum este. Eu ca profesor de limba română sunt foarte supărat. Noi în loc să apropiem copiii de literatură, să-i facem să înțeleagă ce citesc, să iubească fenomenul estetic, să-și deschidă orizontul, ei sunt îndepărtați. Ei sunt invitați să urască fiindcă li se cer niște lucruri care nu au legătură cu literatura. Așa că ei nu mai citesc și asta este una dintre principalele cauze pentru care există atât de mulți analfabeți funcțional”, explică profesorul Mircea Bertea.
Trec de Bac ca Vodă prin lobodă
Problema analfabetismului funcțional trece cu mult de clasele liceale și ajunge chiar și la nivelul facultății. Nu în număr atât de mare, însă aceasta dovedește că examenul de bacalaureat nu este suficient de bine pus la punct pentru a face o triere între tineri.
„În cadrul unui an de studenți, care conține până în 90 de studenți, sunt câteva persoane care au această problemă. Dar după aceea nu îi mai revăd în anul terminal. Probabil nu termină. Dacă am întâlnit câteva astfel de cazuri, sinceră să fiu nu pot să înțeleg cum au avut diplomă de Bac și au reușit să treacă de niște filtre ca să ajungă la facultate”, declară Mihaela Mureșan, profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Cluj.
Cum te afectează ca adult dacă ești analfabet funcțional de mic
O dată cu înaintarea în vârstă, analfabetul funcțional devine parte a unei societăți în care, din cauza „handicapului” de care suferă, are probleme cu sarcini simple pe care orice om simplu trebuie să le îndeplinească, cum ar fi înțelegerea unor principii administrative. Iar aceste neajunsuri afectează societatea în întregul ei sens.
„Dacă ne referim la modul general, conceptul este unul foarte funcțional, să zic așa. E vorba despre indivizi care știu să scrie, dar nu înțeleg foarte multe lucruri pe care le pot buchisi. Ori asta înseamnă dezavantaje foarte mari pentru indivizii în cauză și pentru societate. E mai greu de măsurat decât analfabetismul propriu-zis. De altfel, am putea vorbi despre analfabetismul funcțional pe mai multe gradații. Nu e vorba că nu înțeleg doar lucruri relativ. Dar sunt alte niveluri la care nu înțeleg lucruri pe care ar fi foarte bine să le înțeleagă la nivelul familiei, al comunității, al societății, al județului Cluj. Asta se referă și la relațiile cu autoritățile. Foarte mulți nu sunt capabili să înțeleagă ce spune de fapt o hârtie care vine de la Primărie, spre exemplu”, explică sociologul Petru Iluț.
Reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale susțin cele spuse de specialiștii clujeni. Ba mai mult, în noiembrie 2016 declarau că soluționarea problemei analfabetismului funcționar ar duce și la soluționarea unor probleme la nivelul țării. Un exemplu ar fi, creșterea PIB-ului în România cu 296% până în anul 2030.
sursa foto: fluentu.com