Că tot este anul Marii Uniri, reprezentanții municipalității clujene sunt puși pe fapte mari care presupun, bineînțeles, cheltuieli foarte mari. Dar există permisiunea ”de sus”: cu prilejul Centenarului, se poate arunca niște bănet aiurea – 500.000 de lei pentru un singur spectacol de reconstituire istorică. Unde? Cluj Arena este locul perfect, chiar dacă societatea este una falimentară. JUMĂTATE DE MILION DE LEI – este o sumă colosală, dar și un semn al sărăciei în care ne zbatem. Iar faptul că aleșii locali au permis alocarea acestor bani – bani de la bugetul local pentru 2018, a doua cea mai mare finanţare nerambursabilă acordată unui ONG de cultură – nu semnifică preocuparea primăriei pentru cultură, ci modul păgubos în care sunt administrați banii publici.
Atenție! Evenimentele ”culturale” reprezintă pretextul perfect pentru autorități să prăduiască niște fonduri publice. Oricum, este cât se poate de evident că anul celebrării Marii Uniri a surprins atât autoritățile centrale, cât și pe cele locale, nepregătite. În contextul absenței unor proiecte transparente, de coeziune socială, Unirea a rămas un ”miracol” chiar și la împlinirea a 100 de ani, după cum tot un miracol a fost realizarea propriu-zisă a Unirii.
În fond, sumele tot mai mari care sunt destinate organizării celebrării ”cum se cuvine” a Marii Uniri, relevă ceva din specificul românesc:
ce presupune celebrarea unei zile de însemnătate istorică?
ce semnificație socială, dar și individuală, are pentru români Marea Unire?
ce se mai știe despre ”demnitatea” românească?
de ce confundăm Dignitas cu Arrogans?
Cum s-au implicat Ministerul Culturii, Ministerul Educației Naționale și Universitățile din țară în conștientizarea publică a însemnătății Marii Uniri?
Dar nu, proiectele ceva mai complicate, care ar trebui să se refere mai degrabă la educație, acestea nu sunt pe măsura competenței autorităților.
Este cu mult mai simplu să organizezi evenimente publice sub cupola Marii Uniri, îmbrăcate în aura Centenarului.
„Ce poate fi mai potrivit acestui context decât o lecţie de istorie pe viu cu scopul de cunoaștere și recunoaștere a istoriei naționale, de încurajare a sentimentului de apartenență și de celebrare a diversității etnice și culturale specifice care dau farmecul acestor regiuni istorice ale României. Spectatorul va plonja astfel în complexele și dramaticele evenimente din perioada 1914 – 1918 ce au condus, după drame, răsturnari de situație pe front și sacrificii imense, la realizarea visului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, transmit reprezentanţii Asociaţiei Cultural-Artistică Vulturii Carpaților, organizatorii evenimentului.
Spectacolul reprezintă o acțiune lăudabilă. Măcar atât, dacă mai mult nu se poate…
Dar, din puținul pe care-l avem, din bugetul local sărăcit și așa de modificările operate de Guvern, Consiliul local Cluj își permite să aloce jumătate de million de lei pentru distracții.
Dacă reprezentanții locali ar fi venit cu propuneri concrete, de impact social pentru comunitatea clujeană, de realizare a infrastructurii din oraș, de asigurare a unor toalete publice într-un oraș cu pretenții sau de investiție în unitățile sanitare din Cluj-Napoca – acesta ar fi reprezentat, cu adevărat, un proiect pentru oameni, un respect acordat cetățenilor români, precum și o lecție de civism.
Un alt aspect se referă la locul nemijlocit al desfășurării spectacolului: Cluj Arena, un stadion falimentat prin sinecuri politice.
Directorul Cluj Arena, Radu Rațiu, a subliniat că în prezent se fac pregătiri pentru instalarea arsenalului care va fi utilizat în acest spectacol de reconstituire a unor episoade istorice.
Consilierul local Radu Ratiu (”Omul lui Tișe”), a avut mereu un loc caldut in sanul banului public.
CITEȘTE ȘI: Radu Ratiu, seful Cluj Arena, are sase terenuri, o vila si un BMW
În acest răstimp, Cluj Arena SA își continuă drumul către faliment. Luna aceasta se împlinește un an de la intrarea efectivă a Cluj Arena SA în insolvență spre faliment. Problemele societății au pornit de la neplata unui impozit de peste două milioane de euro, către Primăria Cluj-Napoca.
În ce scopuri este utilizat stadionul Cluj Arena? Pentru organizarea evenimentelor ”culturale”, spre exemplu, Untold. Costurile Cluj Arena s-au ridicat la 35 de milioane de euro, fără TVA, fondurile provenind atât de la Consiliul Judeţean Cluj, cât şi de la Guvernul României, acesta din urmă alocând 14 milioane de euro pentru construcţie.
Inaugurarea a fost făcută de premierul de atunci, Emil Boc, care declarase la ceremonia de deschidere că este o mare bucurie să vadă că obiective majore ale Clujului se realizează unul după altul.
”Inaugurarea Cluj Arena este un moment de istorie pentru sportul românesc, pentru Cluj-Napoca. Este o mare bucurie să văd că obiective majore ale Clujului se realizează unul după altul”, declara în 2009 Emil Boc.
La aproape zece ani distanță, obiectivele majore din Cluj sunt falimentare și utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost concepute.