Judecătorul clujean Cristi Dănileț: Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Pe site-ul Curs de Guvernare, judecătorul clujean Cristi Danileț, fost membru al CSM, face o analiză a OUG de modificare a Codului Penal. Cristi Danileț a avut amabilitatea ca, într-o intervenție telefonică avută ieri seară la emisiunea ÎN VIZOR de la televiziunea NCN, să detalieze această temă pe înțelesul telespectatorilor postului. Ziar de Cluj i-a preluat punctul de vedere ca parte a procesului de informare corectă a cititorilor săi cu privire la acest subiect (sublinierile aparțin redacției).

“În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;

în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. conflictul de interese. Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la pare, nu vei comite vreo infracțiune;

în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. șoferii băuți

se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament. OUG a fost depusă ieri (marți – n.r.) la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)

Concluzii:

OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;

Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.”

Comentarii

petre

02.02.2017 13:00

dar despre raspunderea magistratilor ce parere are acest vasilica?

Ion

02.02.2017 17:25

Dar parerea ta despre OUG, care este, Petrica ?

Bogdan

02.02.2017 19:10

Acest "Vasilica" este un judecator si inca unul foarte bun. Tara e furata la propriu si tu il intrebi pe acest om ce parere are despre cresterea pretului la oua. Prioritatea nr 1 este anularea efectelor ordonantelor. Ai citit explicatiile? Ti se pare ok ce se intampla? Intelegi gravitatea lor si efectele negative asupra societatii pe termen lung? Iti poti argumenta parerea?

petre petre bat...

02.02.2017 19:42

Nu esti cam stingher pe aici, cu replici de genu?E usor asa-i? Sa-ti vinzi tara si sa te vinzi ieftin, nu? pana la urma asta fac prostituatele de psd-isti...nici macar nu ai citit ce a explicat mai sus domnul judecator.

Ionel Turcescu

04.02.2017 02:06

Nu e singurul care vrea sa stie despre legea raspunderii magistratilor

Adrian S.

06.02.2017 22:29
Ce zic? Crezi ca e o idee buna sa rezolvam cate o problema pe rand? Discutia despre raspunderea magistratilor ca veni si ea.

Mircea Enache

03.02.2017 21:46
Dle Danilet, va multumesc. Mircea Enache din Cotu Vames , jud. Neamt sunt.

Razvan

04.02.2017 08:26

Parerea acestui Vasilica despre raspunderea magistratilor este foarte publica si usor de gasit. Daca te murdaresti cu putin google pe maini sau incerci sa vezi ca omul are facebook public unde isi expune parerile, iti raspunzi singur la intrebare. E o metoda foarte buna de-a gasi informatie, mai ales daca o vrei de la o varietate mai mare de surse, la indemana pentru oricine are net si gurile rele spun ca multi dintre oamenii aia prost informati si care nu face parte din intelighentia din jurul PSD, chiar o folosesc! Cica au invatat cu ceva bursa de la Soros sau asa ceva.

Camelia Morutan

02.02.2017 16:24

Buna ziua!Va multumesc frumos pentru aceste lamuriri!O rugaminte ...puteti sa-mi explicati ce inseamna  "modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017"?Iar daca se abroga , respinge sau suspenda ordonanta ea va produce totusi efecte ???!!!Multumesc! 

RC

03.02.2017 11:24

Daca ordonata se abroga, nu se va produce niciun efect.Suspendarea sau respingerea ordonantei de catre parlament nu este posibila in termenul celor 10 zile. Daca OUG intra in efect, macar si pentru un minut sau o secunda, devine legea cea mai favorabila inculpatului in momentul x din timp, iar ca urmare orice respingere sau suspendare ulterioara devin irelevante. Din motivele de mai sus, abrogarea este singurul demers acceptabil.Mai multe informatii aici: http://adevarul.ro/news/politica/jurnalistul-liviu-avram-despre-cele-doua-ordonante-urgenta-scos-lumea-strada--8_5886eba05ab6550cb8bee195/index.html

stefan

03.02.2017 16:49

cititi pana la sfarsit,la concluzii!

Vasilica

02.02.2017 20:52

Sunt de acord cu legea raspunderii magistratilor.

gelu

02.02.2017 21:50

sau a procurorilor dna? vasilica?

Nicu

02.02.2017 22:01

Din cate am inteles eu din acest articol in momentul de fata nici nu mai conteaza daca legea trece mai departe sau nu ca dosarele penalilor deja au fost albite. Am inteles bine sau gresesc? Daca gresesc va rog sa ma lamuriti si pe mine. Multumesc!

Elena

03.02.2017 11:10

  Inca nu au fost albite. Dar daca nu se retrage aceasta ordonanta de catre actualul guvern sau nu se modifica in raport cu precizarile Curtii Constitutionale privind definirea mai concreta a abuzului in serviciu, incepand de pe data de 11 februarie, scapa toti cei anchetati si/sau condamnati pentru abuz in serviciu cu prejudicii aduse statului mai mici de 200.000 de lei. Si nu sunt putini. Pentru acest lucru protesteaza oamenii in strada. Repet, in strada, nu acasa, nu la serviciu, nu la o sueta....

Omaria

03.02.2017 15:33

Doar daca nu se face indreptarea pana la 11.02 2017 ora 00. A citi ultimul aliniat

Dan

03.02.2017 01:35

As dori sa sa va fac cunoscut faptul ca majoritatea dosarelor DNA pentru abuzul in serviciu sunt intocmite in baza art.13 indice 2 din legea 78/2000, deoarece art. din codul penal era declarat neconstututional de CCR, asa ca domnul judecator a omis sa spuna acest aspect si lasa oamenii sa creada in continuare ca "se legalizeaza furtul pana la 200000 lei". Pacat ca nu explica nimeni pe intelesul tuturor aceste lucruri.

radu

03.02.2017 09:58

Dan explica-mi si mie sa nu raman prost. Daca art 13 2 din 78/2000 e neconstitutional, iar celalalt 297 care face referire la abuzul in serviciu , e PLAFONAT la 200 000 lei , zi-mi si mie cum se pedepesete abuzul in serviciu cu prejudiciu sub 200 000 lei ?! Nu tre sa fii jurist sa intelegi ce scrie negru pe alb. De ce dezinformati, pe ne-intelesul tuturor...

Vlad

03.02.2017 15:28

Oricum DNA nu poate legal să cerceteze faptele cu un prejudiciu mai mic de două milioane (2.000.000), așa că toată discuția e falsă.Bine, că DNA cercetează fapte cu un prejudiciu mai mic de 2.000.000 CONTRA legii (și pe 297 ilicit), nu arată decât că:1. Îi doare în pix de lege.2. Nu-și cunosc legea de funcționare.Restul sunt prostioare.Și orice ordonanță a Guvernului poate fi atacată în contencios (554/2004, art. 9). Sesizarea CCR NU suspendă OUG. 554/2004 poate suspenda aplicarea. Dar ce să-i faci dacă ești mare judecător, fost membru CSM și nu știi....Pace vouă.

Vlad

03.02.2017 16:10

Pentru informarea domnului judecător și a "protestatarilor": art 13, alin 3 din OUG 43 din 4 aprilie 2002 (legea de funcționare a DNA): "Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute la art. 246, 297 şi 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro". Plafonul de 200.000 lei NU ARE NICI O CONSECINȚĂ asupra dosarelor DNA. Bine, are asupra dosarelor intocmite ILICIT (ilegal, cu încălcarea art. 297 din Codul Penal) de către procurorii DNA. Chiar, de ce procurorii DNA sunt infractori, și de ce nu se revoltă nimeni că aceștia nu sunt cercetați penal? :Đ

Georgiana

03.02.2017 23:07

Dezinformati, domnule Vlad! Citat din Legea de functionare a DNA, art 13, alin (1), lit b): "(1) Sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; ofiţeri, amirali, generali şi mareşali; ofiţeri de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilieri judeţeni; prefecţi şi subprefecţi; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; avocaţi; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din Codul penal."

George

03.02.2017 15:52
Nu mai e abuz și se considera furt sau inselacțiune.

Mona

03.02.2017 10:45

Interesant. Insa nu credeti ca daca noile dispozitii ale codului penal privind abuzul in serviciu, prevazand pragul de 200000 de lei, sunt validate de CCR, persoanele urmarite penal vor putea cere sa beneficieze de acestea, in detrimentul legii 78/2000 ? Si ca poate incoerenta cu legea 78/2000 se poate "indrepta" ulterior pentru a respecta principiul de previzibilitate si securitate juridica ? Ma gandesc (naiv) ca o modificare a legii coruptiei in prealabil sau concomitent nu ar fi putut interveni pentru ca nu exista "pretextul" CCR, si pentru ca reactia populatiei ar fi fost mult mai clara, ar fi fost mai clar ca suntem cu totii trasi pe sfoara la modul cel mai grosolan. 

Carmen

03.02.2017 14:45

Inclin sa cred că oamenii înțeleg, d-voastra se pare că nu vreți să înțelegeți. Sub plafonul de 200.000 nu este caz penal. Partea vătămată după ce că e lezata tot ea trebuie să acționeze in instanta pe partea civilă, cu taxe de timbru și tot tacâmul ptr a-si recupera prejudiciul. Oamenii pricep dar nu-i înțeleg pe cei că d-voastra care nu vreți sa-i înțelegeți că nu li se pare in regula aceast lucru.

Cristi

03.02.2017 20:01

Carmen, fii liniștită că omu înțelege perfect, doar că perverși rămân perverși până în pânzele albe

Maria

03.02.2017 19:15

Lumea crede ca se poate fura pana la 200000. Să se explice situația. Nu ești încadrat la abuz în serviciu, dar poți fi încadrat la furt, delapidare, înșelătorie, etc și trebuiești sancționat ca atate și recuperat prejudiciu.

Zorila Ion

04.02.2017 10:33

Nu a fost declarat neconstitutional ci a decis doar ca termenul ,, defectuos,, din textul de lege sa fie interpretat ca,, incalcare a legii ,, . Nu mai dezinformati

Miha

03.02.2017 09:09

bine punctat Dane, poate măresc cei de la PSD  alocația noului născut si ... cei certați cu legea vor reveni iar in cuscă dacă nu se cumințesc

Caius

03.02.2017 10:17

De ce spui ca "Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier." ? Eu credeam ca sunt afectate doar persoanele a caror sentinta definitiva nu a fost data.

Vasi

03.02.2017 14:08

Pentru ca in cazul materiei penale exista un principiul fundamental " principiul aplicarii legii penale mai favorabile". In acest caz se obliga a se aplica o lege care prevede o pedeapsa mai mica. In concordanta cu un alt principiu fundamental, "retroactivitatea legii penale" legea penala se aplica si faptelor savarsite inainte ca legea sa existe.

Adauga comentariu