Pacienții tratați în spitalele clujene pot avea surpriza să descopere și în unitățile medicale considerate de elită, condiții de cazare și tratament mult sub nivelul imaginii publice a șefilor care conduc aceste instituții.
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca avea bunul renume, în oraș și nu numai, că, pe lângă o echipă profesionistă de medici, oferă și cele mai înalte standarde de igienă grație conducerii renumitului profesor Mihai Lucan, despre care se spunea că „mână de fier” si un obsedat al curățeniei.
Nu odată, jurnaliști atent selectați de profesorul Lucan, au putut admira igiena exemplară și condițiile de cazare deosebite oferite de acest spital, în intervalul scurt de timp pe care l-au avut la dispoziție în timpul conferințelor de presă. Problema este că accesul jurnaliștilor a fost limitat tot timpul la anumite saloane din Institut.
Un pacient care a stat internat tei săptămâni la mansarda Institutului de Transplant ne-a trimis o mărturie, probată și prin imagini, care ne face să ne întrebăm dacă nu cumva ceea ce văd jurnaliștii în scurtele vizite din timpul conferințelor de presă nu este decât partea frumos vopsită din „gardul” acestui spital, în timp ce „leopardul” este reprezentat de saloanele pline de mizerie, igrasie, cu geamuri stricate tip Velux din care apa se scurge în voie în paturile bolnavilor atunci când plouă.
„Am stat internată trei săptămâni la mansarda Institului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj cu probleme urologice foarte serioase și am fost șocată de mizeria, igrasia și indolența personalului de îngrijire care ar trebui să asigure condiții de cazare compatibile cu profesionalismul medicilor care operează în acest spital. Într-una din zile, săptămâna trecută, am îndurat un frig cumplit o zi întreagă, nu știu ce probleme au fost. Am stat la mansardă, la etajul 4, într-un salon cu două paturi extrem de incomode după o intervenție chirurgicală foarte grea.
Condițiile sunt mizerabile. La baie, pereții au un strat de mucegai de 2 centimetri, caloriferele sunt pline de rugină. WC-ul este tot timpul plin de… mă iertați, rahat, pentru că pompa care ar trebui să introducă apa în vasul de expansiune al closetului și care scoate un zgomot infernal, este mereu defectă și nu ai cu ce să tragi apa. Este o țeavă care curge tot timpul și nimeni nu a trimis un instalator să rezolve problema. Apa care se acumulează în baie este strânsă odată pe zi de infirmiera care face curățenie numai dimineața, trântește o cârpă așa cum puteți vedea în imagini și apoi pleacă. Acum câteva zile, a plouat mai abundent și din tavan a început să curgă apa, prelinsă de undeva pe lângă geam și de acolo se face mucegaiul și igrasia care se poate vedea bine că „și-a făcut veacul” pe pereți. Mi-a fost frică toată noaptea să merg la baie pentru că era plin de apă și mi-a fost frică să nu alunec.
Infirmierele au „remediat” problema trântind o găleată în dreptul zonei de scurgere. Ce să vă mai spun, o mizerie de nedescris. Infirmierele vin o dată pe zi cu un fel de mașină care mai mult întinde mizeria decât face curat, până a doua zi nu mai vine nimeni să facă curat. Nu m-am așteptat să fie condiții atât de proaste și atâtă indolență în clinica lui Lucan. Totul este bine doar în puținele minute când face profesorul vizita. Atunci toată lumea stă aliniată, nimeni nu mișcă, nu respiră zici că a venit în vizită de lucru Ceaușescu.” ne-a mărturisit pacienta D.S .
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal este unul dintre puținele spitale publice care sunt „răsfățate” anual cu alocații importante din partea Primăriei și a Consiliului Local Cluj-Napoca, dar și din partea Consiliului Județean Cluj.
Priviți imaginile de mai jos și spuneți dacă nu este legitimă întrebarea pe care o adresăm public conducerii Institutului de Transplant.
Unde sunt banii noștri?
Așteptăm răspunsul profesorului Mihai Lucan pe aceeași adresa – scrie@ziardecluj.ro unde vă rugăm să ne trimiteți în continuare imagini și mărturii despre jegul din spitalele Clujului.
Promitem că le vom publica.