Din oras

Janos Kocsis, ghidul care le arata romanilor Gyula pe limba lor

Sa vizitezi o alta tara si sa ti se vorbeasca romaneste e o situatie de care nu te bucuri prea des. La Gyula, in Ungaria, Janos Kocsis este cel care face tururile orasului pentru vizitatori intr-o fermecatoare limba romana. Se afla in aceste zile la Cluj, la Zilele Culturale Maghiare si a relatat pentru Ziar de Cluj cum a trecut granita intr-o noapte din 1988 ca sa nu fie nevoit sa isi „toarne” cunoscutii la Securitate, cum a reusit sa invete limba romana si, de asemenea, cum a reusit un orasel cat Dejul sa aiba o activitate turistica spectaculoasa si sa atraga mii si mii de oaspeti din toata lumea.  

Janos Kocsis s-a nascut intr-o localitate din Arad. Este ghid turistic la Biroul Tourinfor si o asociatie turistica non-profit din Gyula.

„Mama nici acum nu stie sa vorbeasca in limba romana, iar tata numai asa a invatat, fiindca a fost incorporat in armata si a invatat acolo. Nu prea se vorbea romana in comunitatea de acolo”, a relatat ghidul. 

Povestea sa e demna de un film.

„Am plecat din Romania, in ’88. Intr-o noapte a aparut la mine in casa Securitatea si mi-au cerut sa le scriu informatii despre vecini si despre toti cunoscutii mei. Au zis ca pana in ziua urmatoare sa fie scris totul. Atunci, pe loc, am decis sa trec granita. A fost cam periculos. Fara pasaport, fara nimic, am trecut granita, pe campuri, noaptea”, marturiseste el. 

Dincolo, in Ungaria, nu i-a mai fost atat de greu, pentru ca avea rude stabilite acolo care l-au ajutat. 

„Am facut facultatea, la Asistenta Sociala si am lucrat 17 ani in domeniu, doi ani intr-un centru pentru persoane fara adapost si 15 ani intr-un camin pentru varstnici. Intre timp, am urmat si cursuri de ghizi, mi-a placut din ce in ce mai mult si apoi am trecut definitiv la asta”, isi rezuma Kocsis activitatea profesionala. 

De micul oras balnear din apropierea granitei cu Romania il leaga si faptul ca una dintre bunicile sale s-a nascut acolo. 

„Imi place foarte mult, Gyula e un oras foarte linistit, dar in acelasi timp are si multe de oferit. Este un mediu foarte placut. Avem cetate medievala, doua castele, bai termale foarte renumite si o serie de posibilitati de distractie si culturale. Pe langa baile termale, se organizeaza cateva tururi tematice. Se poate urma un circuit pe Cris, plimbari cu trasura si vizitiu prin oras. In zilele de luni se fac calatorii in pusta, asa-numitele Pusta Party, in care, intre altele, seful hergheliei le arata cum se dreseaza un cal. Mai exista un program cu ghid, numit Drumul florilor de campie, cu trasura prin padure si pe malul Crisului. Marti se face o plimbare de 5 kilometri cu trenuletul pana in locul in care se intalneste Crisul Alb cu Crisul Negru. Se face o scurta croaziera, dupa care turistii se intorc cu trenuletul in oras”, povesteste el. 

Un alt program cuprinde vizitarea pietei locale, sau a unui muzeu al macelarilor. Un drum cu trasura pana la ruinele unui castel din padure este un alt tur tematic. Se mai poate vizita si un loc istoric, teatrul unor lupte contra turcilor. Tot in zilele de marti se merge cu microbuzul la castelul Vasarhelyi-Breda, un imobil de dimensiunile unui conac, renovat pe bani europeni, pe fatada caruia se fac in timpul acestor vizite niste spectaculoase proiectii de lumini. 

„Aceste programe se fac numai daca se aduna un anumit numar de persoane. Miercuri facem turul castelelor din judet sau un program gastronomic la manufactura de palinca. Acolo este degustare de palinca, de carnati si alte produse specifice regiunii noastre. Joia facem excursie pentru turisti la Arad, la Rodna si la Podgoria Aradului, unde sunt vinuri foarte bune. Vineri e un program organizat la Oradea si Salonta, pentru copii”, adauga acesta.

Despre felul in care a reusit sa deprinda atat de bine limba romana, ghidul spune ca „am invatat romana la fel cum am invatat si engleza, franceza sau italiana”.

„Vorbesc mai multe limbi. In decursul anilor, am reusit sa invat si romaneste. La Gyula, din ce in ce mai multe obiective au si persoane care pot sa li se adreseze si romanilor in limba lor”, dezvaluie acesta. 

Vizitarea carciumilor de la Gyula poate fi, de asemenea, o optiune de distractie. 

„Nu inseamna ca toti sunt mereu beti. Participantii intra in cateva carciumi, iar ghizii ii invata cum se face berea, cate tipuri se fabrica la noi. La Gyula esteo bere foarte renumita, facuta dintr-un grau foarte foarte vechi, de 7000 de ani, semanat pe mai multe hectare la noi. Rezulta o bere bio. Avem si o serie de muzee la Gyula. Acolo s-a nascut cel mai mare muzician maghiar, cel care a compus melodia imnului de stat, in 1944. In cele doua castele de la Gyula este amenajat un muzeu, la fel si in cetatea medievala. Pentru romani la Gyula avem o supriza: un muzeu al bisericii ortodoxe, cu vestigiile si documentele vechi ale comunitatii romanesti din Gyula”, a marturisit ghidul. 

Multi oaspeti ai oraselului reprezentat de Janos Kocsis sunt clujeni. 

„Daca facem o plimbare in jurul bailor sambata si duminica, vedem multe masini care au numar de Cluj. Vin tot mai multi. Cele mai mari atractii turistice pentru ei sunt, desigur, baile termale, dar se duc mult la Muzeul Cetatii si strada pietonala. Acolo se aude foarte multa vorba romaneasca, mai ales la sfarsitul saptamanii”, mai spune el. 

Ghidul de la Gyula este foarte incantat de Cluj. 

„Am fost anul trecut, am tinut sa vin si acum, de Zilele Culturale Maghiare si as veni si anul viitor. E foarte important ca o comunitate sa isi organizeze asa ceva, asa isi pastreaza identitatea. Asa cum pleaca la cate un eveniment din Ungaria sau Germania, asa vin si aici, in Ardeal, la acest eveniment. Am mai adus si turisti la Cluj. Eu zic ca autoritatile orasului trebuie sa caute sa fie bine organizat turismul in oras. E foarte important ca turistii sa aiba programe, pliante si informatii, iar orasul sa aiba un site turistic foarte bun”, este el de parere  Janos Kocsis.

Ce calitati trebuie sa aiba un ghid turistic?

„Sa cunoasca foarte bine locul, orasul pe care il prezinta, sa fie deschis si in fata localnicilor, dar si in fata turistilor care vin din alta regiune, chiar si de alta limba. E foarte important sa li te adresezi oaspetilor in limba lor”, rezuma Kocsis. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *