Istoria unei case blestemate

A fost conceputa de un arhitect celebru, a fost gazda celor mai de seama artisti ai vremii, detinuti politici ori scriitori. In timpul regimului comunist, proprietarii au fost alungati din tara, casa fiind locuita de mai multe familii trimise de Sfatul Popular. Din anii ’80, o familie apropiata Partidului Comunist a inceput sa “puna mana” pe una dintre cele mai valoroase case din Transilvania. Urmasa primilor proprietari, familia Tataru, a povestit cum casa copilariei sale a ajuns sa fie uratita urbanistic, iar familia Mihu a reusit, prin sforile trase, sa ajunga proprietara intregului imobil. Acum, a fost mostenita de o familie de procurori DIICOT si DNA. Povestea unei case urmarite de blestemul banului.
“Casa Tataru a fost casa copilariei mele, iar apoi casa vietii mele de om matur, in care i-am nascut pe cei doi copii, Daniel si Adina, apoi s-au nascut nepoatele mele Diana si Ioana, si au murit parintii, Coriolan si Lucia Tataru, bunica mea Maria Onisor si socrii mei Constantin si Constanta Dumitrescu”, isi incepe marturisirea Corina Tataru, ultimul urmas al primilor proprietari, care locuieste acum in Canada.
Corina Tataru a avut mai multe procese cu familia Mihu, cea care a reusit sa “puna mana” pe cea mai valoroasa locuinta interbelica din Transilvania. Fara sorti de izbanda, femeia a povestit, totusi, prin ce transformari a trecut locuinta construita in 1930 de tatal ei si cum a ajuns pe mana unei familii apropiate fostului PCR.
“In 1957, dupa moartea tatalui, am devenit proprietara pe o patrime din casa, parte in indiviziune cu mama si fratele meu. In 1981, dupa plecarea mea din tara, partea mea din casa a fost imediat nationalizata si dupa Revolutie a trecut prin alte maini ca sa o pot redobandi cu greu, fara sa o pot folosi si repara, din cauza sicanelor si a piedicilor, iar acum se afla in pragul iesirii din indiviziune, pe care o astept cu emotie si nesiguranta din cauza experientelor anterioare avute cu tribunalul din Cluj-Napoca”, marturiseste Corina Tataru. Mostenitoarea familiei Tataru a anexat aceste randuri “de dragul adevarului si a cinstei”, mai ales ca, spunea aceasta in 2011, “casa a devenit in realitate o ingramadire de forme, scari, terase, intrari si geamuri care nu au nimic de a face cu originalul”.
Apoi, Corina Tataru, care locuieste in prezent in Canada, a adus la cunostinta instantei modificarile prin care a trecut cladirea-monument in anii comunisti si ororile arhitecturale la care a fost supusa chiar si dupa ’90, sub ochii autoritatilor locale. Astfel, la frumoasa casa gandita de arhitectul Gio Ponti, familia Mihu a construit o scara exterioara in nordul cladirii, pentru a avea acces la apartamentul de la etaj.
“Mama mea, Lucia Tataru, a facut tot posibilul si a luptat impotriva acestui adaos vizibil”, spune Corina Tataru.
Ceilalti proprietari din perioada comunista, familia Ursu, a construit o intrare cu pridvor pe peretele de vest si scari de beton pentru acces. Apoi, mai spune Corina Tataru, pentru ca locuinta sa poata fi inchiriata, intre 1990-2000 apartamentul I al casei a suferit schimbari radicale, livingul fiind despartit in doua.
“Am mentionat acestea de dragul adevarului si pentru ca coproprietara mea, fata de care am cerut iesirea din indiviziune, se opune si doreste atribuirea intregului apartament, bazandu-se pe argumentul neefectuarii nici unei transformari”, spunea Corina Tataru in fata instantei clujenei, in 2011.
In fine, in vara lui 2011, familia Mihu a reusit sa intre in posesia partii detinuta de Corina Tataru, in schimbul unui pret mult prea mic pentru valoarea reala a casei. Atunci, sulta s-a stabilit de comun acord la 175.000 de euro.

Casa muzicii si a artei

Casa Tataru este considerata, potrivit documentelor oficiale ale Ministerului Culturii, drept “cea mai valoroasa locuinta interbelica din Transilvania”. Coriolan Tataru, cel care a construit-o, a fost pentru sase luni primar al Clujului si unul dintre directorii Clinicii de Dermatologie din Cluj. Corina Tataru, fiica lui, isi aminteste cum locuinta a adaposit muzicieni vestiti, poeti, oameni de cultura si refugiati.
“Casa de pe strada Rosetti a fost adapost pentru nenumarati cunoscuti si prieteni, si la bine si la rau, oameni de cultura, artisti si intelectuali de seama, politicieni si prelati dar si oameni necajiti, in momente grele ale vietii lor, cand au gasit intotdeauna adapost si ingrijire in casa Tataru”, spune urmasa in viata a familiei Tataru.
Printre cei care au trecut pragul casei se numara scriitoarea Petronela Negosanu, eliberata din inchisoarea politica, actrita Marioara Voiculescu, pianista Silvia Serbescu.
“La intoarcerea noastra din refugiu, casa noastra a fost onorata de sederea de o saptamana a arhiducesei Ileana, apoi a generalului Sigerist, presedintele Crucii Rosii Americane”, isi aminteste Corina Tataru.
Aici se pregateau muzicieni de renume, astfel ca locuinta era cunoscuta in acea vreme drept “casa muzicii”.

Perioada comunista

Odata cu instaurarea regimului comunist, casa a fost populata de locatari trimisi de Sfatul Popular si, pentru o perioada de cel putin 25 de ani, au convietuit aici cel putin opt familii.
“Cine stie care va fi soarta casei in viitor? In orice caz, ar fi bine sa-si pastreze menirea si, cel putin partial, sa ramana in posesia familiei mele si a copiilor si nepotilor mei. Cred ca a fost destul abuz si frauda in regimul comunist. Sper sa nu se perpetueze in continuare”, spunea Corina Tataru intr-o scrisoare anexata la dosar.
Familia Mihu a reusit, insa, sa intre in posesia intregii cladiri si a terenului aferent. Putin cate putin, aceasta familie cu puternice influente in Partidul Comunist a intrat in proprietatea vilei. Din actele depuse la dosar reiese ca familia Mihu a intrat in Casa Tataru pentru prima data in 1983, cand in 23 decembrie au incheiat un contract de vanzare cumparare cu Alexandrina Tataru, proprietara in cota parte de 8/12 a imobilului, prin care Ilie Mihu si sotia lui, Lucretia, achizitionau 1/12 parte. Cealalta parte de 4/12 ii apartinea Corinei Dumitrescu, nascuta Tataru. In 1989 partea Alexandrinei Tataru s-a impartit intre trei mostenitori, iar cea a Corinei Tataru a intrat in proprietatea Statului, fiind recuperata de aceasta abia in 2005. Tot in 1989 are loc o noua cumparare din partea familiei Mihu, care achizitioneaza partea 14/96 a lui Beatrice Tataru, una dintre mostenitoarele Alexandrinei Tataru. Urmeaza o succesiune de vanzari, cumparari si mai multi proprietari, printre care familia Mihu face achizitii in 1997 si 2001, ajungand ca in 2001 sa aiba 42/96, iar in 2007 in momentul procesului 56/96 parte din Casa Tataru. Printre altele, Corina a solicitat “obligarea paratilor la plata daune-interese in valoare de 500 de euro lunar pana la realizarea definitiva si irevocabila a iesirii din indiviziune”. In urma unei expertize din timpul procesului, suma lunara a crescut la 795 de euro, insa instanta i-a respins cererea. La recursul din 2009 s-a mentinut hotararea anterioara, astfel ca Tataru, stabilita in Canada, cu cota parte de 32/96, nu a primit nici macar despagubiri lunare.

Decanul Baroului Cluj, avocatul din spatele tranzactiei

Interesant este ca, in tot procesul de dobandire a proprietatii de catre familia Mihu – cunoscuta ca fiind o familie influenta in fostul Partid Comunist – cea care a oferit consultanta juridica a fost actualul decan al Baroului Cluj, Stanca Gidro. Avocata a reprezentat-o pe Lucretia Mihu in toate procesele avute pentru casa si pe care le-a castigat rand pe rand. De altfel, Stanca Gidro a fost surprinsa participand la slujba de parastas organizata in memoria decedatei Lucretia Mihu.

Cum a fost evaluata casa sub pretul pietei

Familia Tataru, cea care a construit locuinta, nu a mai avut putere sa lupte pentru imobil, dupa Revolutie. La dosarul de iesire din indiviziune, instanta clujeana a numit doi experti evaluatori ANEVAR – Cristian Adrian Balint si Valeriu Veresezan – care au stabilit o valoare de piata sub valoarea reala a locuintei. Cel putin asta sustine Corina Tataru. Astfel, terenul de 5.428 de metri patrati a fost evaluat la o valoare de 232.949 de euro, adica 43,3 euro pe metrul patrat. In realitate, spune fiica familiei Tataru, pretul terenului in zona C.A. Rosetti se ridica, la momentul evaluarii, la 180-220 de euro pe metru patrat. Daca acum casa a fost scoasa la vanzare pentru un pret de 2,2 milioane de euro, atunci expertii au evaluat valoarea de piata la un pret de 3,6 milioane de lei, adica sub un million de euro. Acum, aceeasi vila face obiectul unui proces aflat pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca, intre procuroarea DIICOT Narcisa Kelemen, cea care a primit prin testament intreaga avere a Lucretiei Mihu, inclusiv Casa Tataru, si ceilalti verisori ai ei, care ataca testamentul. Conceputa de arhitectul italian Gio Ponti, considerata o frumusete arhitecturala, intre timp uratita de familiile de comunisti, acum casa a ajuns, din nou, obiect de disputa. Un blestem al banului care urmareste constructia interbelica indeaproape de zeci de ani incoace. O sursa anonima care a cunoscut-o indeaproape pe Lucretia Mihu spune ca femeia nu merita imaginea de satrap imobiliar pe care unii incearca sa i-o confere: "Asa a fost atunci, ce sa mai povestim, nu spun ca a fost bine. Dar comunistii aveau putere, iar Lucretia Mihu era o femeie de baza pe partea organizatorica la PCR Cluj. Trebuie insa facuta o precizare: era o femeie de o discretie extraordinara si nu avea accese de putere, asa cum multi alti smecheri din PCR aveau".

Adauga comentariu