Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că va începe demersurile privind organizarea unui referendum prin intermediul căruia românii se vor putea exprima pe tema modificării legislaţiei în materie penală.
„Este evident că există un larg interes pe această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii. Voi începe demersurile pentru un referendum prin care românii vor putea să se exprime dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu, fiindcă atunci când au votat aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD”, a spus Iohannis la un eveniment organizat la Muzeul Palatului Cotroceni, citat de Agerpres.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României a comentat, pentru stiripesurse.ro, pe marginea intenției președintelui Iohannis.
„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, se arată în articolul 90 din Constituție. Lista problemelor „de interes național” era reglementară de Articolul 12 din Legea 3/2000. Acesta a fost declarat neconstituțional, ceea ce i-ar permite președintelui să decidă singur care sunt problemele de interes național. Aici intervine un alt articol din Constituție – Articolul 74 (2): „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.”
Astfel, s-ar înțelege că dacă cetățenii nu au drept de legiferare asupra amnistiei și grațierii, aceștia nu se pot pronunța nici la referendum?
Cum a-ți pune întrebări și a avea dubii este esența jurnalismului, Ziar de Cluj a consultat un alt specialist constituțional. Acesta a avut amabilitatea de a ne răspunde:
“Referendumul e una, inițiativa legislativă e alta.
Conform unei decizii a CCR, președintele poate face referendum pe orice fel de temă dorește. Constituția nu pune nici o limită.
Inițiativa legislativă e reglementată de art. 74, cu limitele ei.
1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
Cetățenii nu au voie să propună proiecte de legi privind grațierea și amnistia, asta e clar. Însa nu există suprapunere între art 90 privind referendumul și art. 74 privind inițiativa, și nu există condiționalitate juridică. Dreptul de a participa la un referendum pe ce temă vrea Președintele (acesta nefiind limitată de nimic, putând propune un referendum chiar pe tema lungimii cozilor de mătură, dacă crede ca e „de interes național”), nu este condiționat de art. 74.
Zegrean a bătut câmpii, sau nu a înțeles exact ce vrea Președintele. Acesta nu a zis că cere cetățenilor să facă un proiect legislativ, ci să participe la referendum.”