Inutilitatea litigiilor de muncă. Un fost angajat al unei firme de pază a devenit bun de plată

Dacă ai fost nevoit să muncești în ture de 24 h, să fii la serviciu mai mult decât acasă, iar în contractul individual de muncă programul să fie stabilit la 8 ore distribuite inegal, situația poate sfârși, cel mai probabil, printr-un litigiu de muncă. Aceste litigii reprezintă o provocare până și pentru instituțiile abilitate în soluționarea acestor cauze, precum Institutul Teritorial de Muncă sau instanțele judecătorești. Cazul lui Olimpiu Șuvei este relevant în acest sens: după ce a câștigat procesul în prima instanță cu firma unde activase ca agent de pază, în urma recursului, acesta a devenit bun de plată. 

În august 2012, Olimpiu Șuvei se angaja la firma Ager Dan Security, care avea sediul atunci pe strada Horea, în calitate de Agent de Pază. Timp de 11 luni a desfășurat activitatea aici, într-un post pe Bulevardul Muncii, la firma Arosa. Acesta era unul dintre ”obiectivele” firmei în care lucra. Aici se muncea în ture de 24/48h, ceea ce nu era neapărat legal.

Olimpiu Șuvei

”Aici eram plătiți pentru 8 ore, deși trebuia să fim remunerați pentru 24 de ore muncite. Între timp devenisem ”oaia neagră” a acestui departament. La un moment dat mi s-a spus că firma își restrânge activitatea. Cineva trebuia să plece și acela am fost eu. M-au dat în șomaj. Banii pentru activitatea din urmă nu îi primisem. Legal, pentru a-mi face șomajul trebuia să stau în preaviz. Angajatorul nu m-a lăsat să stau nici în preaviz, nici nu am primit vreo decizie în acest sens. Nici orele necesare pentru a ieși în șomaj nu erau înregistrate.

Am mers în audiență la Inspectorul șef adjunct de la ITM, Marcel Muntean, pentru a vedea cum puteam să îmi primesc sumele restante de bani pentru orele de muncă care nu au fost înregistrate. Iar acesta mi-a spus că singura soluție rămasă este să acționez în instanță firma Ager Dan Security. Astfel, singura cale legală de care am mai dispus a fost cea a instanței de judecată”, povestește Olimpiu Șuvei.

De altfel, fostul angajat al firmei Ager Dan Security, susține câ în perioada cât a lucrat în cadrul Ager Dan Security nu a semnat nici un stat de plată, cu excepția unui fluturaș pe care l-a primit înainte de a fi concediat:

“Contractul meu de muncă era de 8 ore, dar am fost plătit pentru 2 ore. Iar în judecată l-am dat tocmai din cauza orelor suplimentare. Am lucrat în ture de 24/48h, cu 240 de ore pe lună lucrate, iar ei nu-mi plăteau nici cele 8 ore, doar pentru o parte din ele am fost plătit. Iar pentru o lună de zile, reiese că am lucrat 10 sau 12 ore. Concret, în judecată l-am acționat pentru orele suplimentare neplătite, iar procesul în primă instanță l-am câștigat. Datorită faptului că, la recurs, firmei Ager Dan Security i s-a cerut documente a Registrului de Procese-Verbale, ștate de plată, prin care să rezulte semnătura mea... Doi ani de zile cât am lucrat la această firmă, eu nu am semnat un ștat de plată. Nu primeam nici un fluturaș, prin care să văd exact orele lucrate, banii pentru CAS, șomaj și restul din salariu. Am primit un singur fluturaș, înainte de a pleca din firmă, atât. 

Cornel Sabău, patronul Ager Dan Security, contrazice afirmațiile fostului său angajat:


“Poziția mea este următoarea – în momentul în care acest om susține că a lucrat 24 de ore din 24, în continuu, adică zi-noapte, fără pauză, e logic că așa ceva este imposibil.

De asemenea, faptul că a pierdut în instanță, prin hotărâre definitivă. Instanța s-a pronunțat și a hotărât. Sentința dată este irevocabilă, fiind la executor, pentru a încerca să ne recuperăm ceea ce ne aparține de la acest domn care ne-a mâzgălit, care nu și-a făcut atribuțiile de seviciu. Acest om nu și-a făcut deloc din atribuții, a semnat în fals și așa mai departe. 

Acești oameni spun că-și fac datoria și dorm lângă soții acasă. El trebuia să facă controale, avea un program foarte flexibil. Nu s-a gândit că merg în control și constat că deși este pontat, nu îl găsesc la post. Și greșeala aceasta nu s-a întâmplat o singură dată. 

Banii pe care mi-i datorează reprezintă cheltuieli de judecată și daune morale. Avea contract de muncă înregistrat pentru 8 ore”, a declarat Cornel Sabău.

 

Luni de procese interminabile. Legea diferă de la un judecător la altul 

 

Olimpiu Șuvei a acționat firma Ager Dan Security în judecată și a solicitat achitarea diferenței salariale, sumele restante, pentru cele 70 h/lună neînregistrate, conform salariului minim care era în vigoare. 

Ager Dan Security nu a prezentat în instanță nici un document. Judecătoria Cluj-Napoca le-a solicitat Registrul de Procese-Verbale de predare-primire a serviciului neînarmat. Deoarece în Revisal timpul de muncă executat în 30 de zile era de 4 ore, Olimpiu Șuvei s-a asigurat cu o copie a acestor procese verbale, tocmai pentru a le prezenta ca acte doveditoare în fața instanței de judecată. Aici erau înregistrate turele, orele de muncă propriu-zise etc. 

”În proces, aceste acte mi-au fost de un real folos. Am dovedit și cu martori programul de muncă pe care l-am lucrat, am dovedit și cu aceste acte, care au fost în regulă. Am câștigat procesul. Iar firma Ager Dan Security trebuia să îmi plătească diferența salarială”, continuă Șuvei.

Prin urmare, au fost făcute calculele necesare pentru stabilirea prejudiciului de natură salarială, iar actele au fost depuse la dosarul de judecată. În schimb, reprezentanții Ager Dan Security nu au prezentat Registrul de Procese-Verbale de predare-primire a serviciului pentru că, între timp, îl distruseseră. Iar aceasta cu toate că, din punct de vedere legal, aceste acte trebuiau să fie arhivate.

Aceste probe au fost distruse, după cum afirmă Olimpiu Șuvei, pentru ca stabilirea exactă a programului și condițiilor de muncă să nu mai poată fi verificate. Ager Dan Security ar fi depus și plângere penală la Poliție, iar motivul invocat a fost că Olimpiu Șuvei, fost angajat al firmei, ar fi sustras acest registru. 

 După proces, firma a fost obligată să-i plătească fostului angajat suma de bani datorată orelor lucrate și neînregistrate. 

”Obligă pârâta să plătească reclamantului pentru intervalul 25.07.2012 – 10.04.2013, un spor de 75% din salariul de bază lunar brut pentru 525 de ore de muncă suplimentară, un spor de 1% din salariul de bază lunar brut/oră pentru 540 ore lucrate în perioada repausului săptămânal, un spor de 25% din salariul de bază aferent celor 600 de ore de muncă prestată noaptea.

Respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor vizând ore suplimentare, muncă prestată noaptea, în timpul repausului săptămânal sau în timpul sărbătorilor legale.

Obligă pârâta să îi achite reclamantului suma de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale la fond”, au decis magistrații din cadrul Curții de Apel Cluj.

Insa lucrurile nu s-au oprit aici. Doi ani mai târziu, Ager Dan Security a întors situația în favoarea sa: 

”Admite in parte cererea formulata de reclamanta SC AGER DAN SECURITY SRL, in contradictoriu cu paratul SUVEI OLIMPIU,si in consecinta: -dispune intoarcerea executarii silite efectuate in baza titlurilor executorii sentinta civila nr.2386/2015 pronuntata de Tribunalul Cluj in dos.civ.nr.4780/117/2014 si decizia civila nr.678/A/2016 a Curtii de Apel Cluj, restabilirea situatiei anterioare si obliga paratul sa restituie reclamantei suma de 25.003,78 lei, suma la care va calcula dobanda legala penalizatoare incepand cu data 16 martie 2016 (data pronuntarii deciziei Curtii de Apel Cluj) si pana la restituirea integrala a sumei. 

Obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantei, in cuantum de 3.334,35 lei. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Calea de atac exercitata si motivele invocate se inregistreaza la Judecatoria Cluj-Napoca. Pronuntata in sedinta publica din 28 martie 2018”, se arată în decizia favorabilă obținută de Ager Dan Security.

Cazul lui Olimpiu Șuvei a fost tratat în mod diferit de instanțele clujene de judecată: deși inițial acesta câștigase procesul, ulterior, a devenit bun de plată. 

 

Adauga comentariu