Intalnirile fostilor colegi de liceu, dupa ani si ani, se lasa si cu constatarea amara a faptului ca exista locuri in Cluj-Napoca in care nu numai ca timpul a incremenit, dar a si inceput sa curga in sens invers. Gargara politicianista a lui Emil Boc privind dotarea curtilor scolilor si leceelor din Cluj-Napoca cu echipamente sportive a fost semnalata de Dam Masca, absolvent al Liceului de Matematica Fizica 2 de pe Calea Turzii (actualmente Liceul de Informatic „Tiberiu Popoviciu”), promotia 1985 – 1986.
„Legat de revederea sălilor de clasă ale fostului LMF2 de pe Calea Turzii am avut parte de confirmarea a ceea ce presupuneam referitor la dotarea curtii scolii si mai ales a laboratoarelui unui liceu, care in perioda 1985-1989 a avut parte de o dotare mult mai bună decît ceea ce am vazut ieri.
Nu am facut poze in laboratoare, dar va pot confirma ca Clujul “marețului” Boc, in zona educatiei preuniversitare, ca dotare a laboratoarelor diverselor materii predate, combinat cu ceea ce am avut in curtea scolii ca terenuri de sport, este aproape zero barat.
Este similar cu mizeria dotarilor din Tg Mures.
Mesele de ping pong sunt de zeci de ani.
Pe acele mese jucam pingpong acum mai bine de zeci de ani.
Terenul de baschet pe vremea mea se folosea si ca teren de tenis de cimp.
Terenul de badminton in care jucam si am jucat multe meciuri, de care si-a amintit fostul pedagog Radu Lascu, a disparut.
Terenul de volei de linga mesele de ping pong si cele de sah s-a restrins, disparut.
Nu are rost sa va spun ca “zeul” Boc nu își face selfie din curtea si laboratoarele unuia dintre cele mai mari colegii din Cluj ca numar de elevi in acest moment si a unuia din cele mai bune licee de informatica din Transilvania, Romania de dinainte de 1989 si nu numai.”
Noi stim si o spunem de multa vreme ca Emil Boc face numai unde se vede ca face ceva – acolo unde este hranita lacomia sa, foamea sa imensa de imagine ieftina (mamaligi, batai cu perne, cosit, mimand ca e DJ, dansand cu sotia in spate, dand inutil la lopata samd) -, ca municipiul Cluj-Napoca, in capul sau de bun gheorghefunar (si ala era mare gospodar), exista doar pe ulitele principale si in Piata Centrala unde tot roboteste de 16 ani schimband borduri, facand spectacole si, de cateva ori pe an, in Parcul Central: Jazz in The Park, Untold si alte bubuieli si pocnitori nocturne.
In rest, mizerie: trafic sufocant, urbanism salbatic in beneficiul amicilor politico-economici, al finului Tise, spitale cu curti mizerabile, maldarul de deseuri de la Pata Rat, incoerenta administrativa samd. Totul este specatcol, sclipici de „cluj never ever ever sleeep”, crasme sub beculete si beteala. Prezent, nimic despre viitor – iar imaginile cu mizeria de dotari din curtea LMF 2 de pe Calea Turzii vin sa ne readuca in minte „iepoca” lui Ghita Funar cand Cluj-Napoca a pierdut din indilenta si nepasare 25 de kilometri de asfalt pe strazile sale. De la neingrijire, in 12 ani de funarie. Dar clujenii l-au votat, ca haleau unguri pe pita. Acum „ungurii” sunt „viniturile” si „bosorogii” carora le facem in ciuda cand se urla pana in zori de zi pe sub geamurile lor si ale spitalelor, ca e distractie. Cum trebuiau „sa plece”, „dac[ nu le convine”, ungurii sub funarie, asa trebuie si „astia” carora nu le convine ca legea e suspendata dupa cum vor muschii bocului.
Curtile liceelor „din dos” sunt o alta flegma politicianista in fata clujenior, dar o ling „untoldistii”.
PS: Zilele acestea vom lua la pas, agale, la vizitat curtile tuturor scolilor din Cluj-Napoca, sa facem o comparatie intre ceea ce se vede si ceea ce nu se vede.