Liderii PSD au decis în ședința Comitetului Executiv al partidului ca Mihai Tudose să fie numele pe care îl vor propune președintelui Klaus Iohannis la consultările de la Cotroceni. Ministru demisionar al Economiei, Mihai Tudose, este unul dintre cei mai vechi membri al PSD și de-a lungul timpului a fost implicat în mai multe scandaluri, majoritatea aruncând suspiciuni asupra sa de legături foarte strânse cu SRI.
Propunerea PSD pentru prim-ministru avea 21 de ani la revoluție, deși după CV zici că s-a născut 1991. Domnul Tudose nu are viață înainte de 1991, nu are liceu în CV și nu a avut loc de muncă înainte de 1989, deși risca o pedeapsă pentru infracțiunea de vagabondaj pe vremea aia. Înainte de 1989 nu a fost capabil să intre la Facultate – e cea mai de apreciat chestie la regimul Ceaușescu, grosul politicienilor de azi nu ar fi intrat niciodată la facultate dacă se păstrau acele condiții – dar imediat ce s-a relaxat treaba și au apărut diplomele pe bani de la fabricile de diplome, „a intrat” și dumnealui la Drept la Cantemir. Marea realizare a coincis cu numirea în funcția de șef birou al unui senator. Apoi a băltit local până în 2000 când a devenit deputat. Aproape la 40 de ani și în plin regim Băsescu-Coldea a explodat academic și politic pe filiera „Oprea” – Academia SRI de a ajuns să scrie în CV ce a făcut în fiecare an, atât de mândru pare să fi devenit brusc de propria carieră. Sevil măcar are o școală pe bune. Acest Tudose este în politica mare de 17 ani și a mai fost ministru de două ori.
În 2015, pentru Tudose a fost o situație specială. A intrat atunci în atenția presei pentru că a fost acuzat că a plagiat în teza de doctorat. Aceasta a fost obținută la Academia Națională de Informații, sub îndrumarea lui Gabriel Oprea, la rândul său acuzat de plagiat, acestuia din urmă fiindu-i retras titlul de doctor.
Mihai Tudose, deputat PSD la data susţinerii tezei de doctorat şi preşedinte al Comisiei pentru Politică Economică, reformă şi privatizare din Parlament, susținea anul trecut că a făcut cerere pentru renunțarea la titlul de doctor.
„Eu am făcut o cerere în care spun că renunţ că nu mai, dar nu ştiu dacă s-a aprobat sau nu, dacă e de analizat sau nu. Mi se pare jenant să mă duc în faţa unei comisii care s-a antepronunţat. Pentru ce? Nu am profitat de titlul ăsta, n-am avut sport de vechime, bani, n-am profesat în baza lui, nu am luat niciun examen în baza lui. Am făcut aceste studii pentru mine, efectiv pentru mine, pentru nivelul meu de a înţelege ce se întâmplă în jur. Dacă chestia asta deranjează la oamenii politici, am înţeles. Pot trăi şi fără el. O Doamne, nu (am plagiat – n.n.). Acuzaţia mea care a apărut de la cei care s-au ocupat de chestia asta e că am plagiat din Băsescu şi Ion Iliescu, adică nişte declaraţii ale domniilor lor când erau preşedinţi ai României, pe CSAT. Te duci în faţa unei comisii compusă de oameni care s-au antepronunţat. Pur şi simplu nu vreau să joc în filmul ăsta”, a spus Mihai Tudose.
Tudose, în vârstă de 47 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat. După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii. Este membru al FDSN din 1992, apoi timp de patru ani a fost secretar organizatoric, preşedinte al filialei Brăila a PSD şi lider al organizaţiei municipale, fiind ales recent lider al filialei judeţene.
De menționat faptul că, Ministru al Economiei în guvernul Grindeanu, Tudose este unul dintre cei care nu au trecut testul la raportul de evaluare al PSD, în dreptul Ministerul Economiei având zero măsuri îndeplinite. Spicuim din Raportul de evaluare al PSD cu privire la Guvernul Grindeanu:
În domeniul „Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget” sunt 40 de măsuri neîndeplinite, patru — realizate parțial și 17 măsuri îndeplinite. Una dintre măsurile îndeplinite este legea salarizării unitare adoptată de Parlament — negocierea legii și creșterea bugetului pentru salariații bugetari cu 32 miliarde lei (plus 56%) până în 2020.
De asemenea, s-a adoptat în Parlament eliminarea CASS pentru pensionari și a impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei, precum și eliminarea a 102 taxe fiscale.
Printre măsurile neîndeplinite se numără Codul economic al României, reducerea TVA de la 20% la 18%, impozit zero pentru veniturile mai mici de 2.000 de lei pe lună.
În domeniul Economie sunt 17 măsuri neîndeplinite, două măsuri realizate parțial și zero măsuri îndeplinite. Măsurile realizate parțial se referă la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții și la Fondul Național de Dezvoltare. Între măsurile neîndeplinite se află programul pentru atragerea de investiții străine cu valoare adăugată mare, care trebuia să înceapă în 2017.