Creste golase au inceput sa apara pe hartile afisate de Google din ce in ce mai mult in locul unor dealuri si munti care pana nu demult erau acoperiti de padure deasa. Hectare intregi dispar aproape vazand cu ochii sub privirile autoritatilor care dau vina pe cetateni comunitari care fura, pe boli ale copacilor care impun taieri sau chiar acuza coruptie la nivel inalt. Pe de alta parte, ONG-urile sunt cele care planteaza alti copaci prin eforturi proprii, cu bani din donatii.
In aceste zile a circulat pe Facebook un link spre imagini selenare captate de Google Maps la Maguri Racatau. S-au dat multe share-uri, clujenii au relatat experiente proprii si s-au revoltat. Dupa cum a explicat tanara autoare a postarii, este chiar „adresa cantonului silvic din zona Maguri-Racatau, mai exact inima Apusenilor”, iar pustiul din jur ar fi „tocmai zona „protejata” de cantonul silvic care sta ca o casierie pe drumul de pe care s-au carat zeci de camioane cu lemne tocmai din „back-yard-ul” lor”.
Imaginile din zona comunei clujene sunt, intr-adevar, terifiante, cu suprafete intregi lipsite de copaci.
Defrisarile de la Maguri Racatau au fost subiect de presa ani in sir. In 2013 au avut loc atat aici, cat si la Marisel niste controale de amploare care s-au soldat cu zeci de mii de metri cubi de masa lemnoasa confiscata si cu amenzi de peste 10.000 de lei. Echipa operativa care a cercetat situatia la fata locului a fost formata din politisti de la Serviciul de Ordine Publica, Serviciul de Investigare a Fraudelor, Serviciul Criminalistic, Politia Orasului Huedin si Sectia Rurala Floresti, impreuna cu reprezentanti ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Cluj si ai Directiei Silvice Cluj. Un angajat al Directiei Silvice Cluj s-a ales atunci cu dosar penal pentru „nerespectarea regimului silvic”.
Primarul comunei nu a putut fi contactat pentru a explica situatia desfrisarilor din zona.
Imaginile de pe Google Maps de la Marisel sunt cel putin la fel de ingrijoratoare. Si aici muntii sunt plesuvi, lipsiti de padure, si despre asta s-au scris articole peste articole.
„Pentru explicatii, intrebati Finantele Clujului, ca au confiscat masa lemnoasa de 5.300.000 de euro valoric. Acolo este teritoriul administrativ al Mariselului, dar este padurea statului roman. Daca va tine palaria, e nevoie de palarie mare pentru subiectul asta. Au confiscat acolo unde au gasit nereguli. Asta s-a facut prin intermediul Romsilva, care a luat 10%. Lemnul care s-a dus in Sebes a ajuns acolo cu acte de provenienta pe care nu le stiu. Eu mi-am facut mult rau pentru ca am luptat impotriva acestor simpli directori”, a declarat Traian Maris, primarul comunei Marisel, pentru Ziar de Cluj.
Imagini cu peisaje in degradare se pot vedea, de asemenea, si in zona Baisoara.
Minodora Luca, primarita comunei spune ca nu se mai fac taieri ilegale in localitatea pe care o administreaza.
„La mine nu sunt, sa stiti. La mine nu sunt taieri ilegale, s-au stopat de mult. A fost acum o sesizare cu taieri de padure, dar a fost un parchet cu 100-200 de metri, care e mic. Nu se pot stopa insa furturile ilegale ale romilor, si din Baisoara, dar in special din Masca. Oricat ne-am trudit sa ii oprim, nu am reusit. Ce sa fac, sa duc mascatii?”, a declarat primarita.
O alta zona unde au aparut „goluri” in padure este cea a comunei Chinteni.
„Deci chiar serios? Unde a disparut padurea de la mine din comuna? Spuneti dumneavoastra ca aveti o sesizare de la o femeie care a facut 100.000 de sesizari in ultima luna, ca mi se pare mai corect si mai cinstit. Nu aveti cum sa vedeti pe Google Maps ca s-a facut o curatare, o igiena a padurii. Este o sesizare, mi se pare ok. Deci, exista o igienizare a padurii pe zona Chinteni, este vorba de 800 de metri cubi la nivelul localitatii Chinteni, arbori doborati in primavara de arbori, erau arbori plantati pe vremea lui Ceausescu la 50 de centimetri unul de altul. Riscam in acel moment ca din cauza unor arbori bolnavi sa se imbolnaveasca toata padurea. La inceput nu am fost de acord cu aceasta igienizare, dar in momentul in care mi s-au adus la cunostinta prevederile legale si riscurile, am decis ca e mai bine asa”, a precizat Lucia Suciu, pentru Ziar de Cluj.
Primarita a mai adus in discutie o suprafata de padure a carei acte de retrocedare care nu au mai fost gasite vreme de 7 ani.
„Cineva cu buna intentie a facut in asa fel incat sa dispara documentele. Le-am recuperat, am recuperat aceasta suprafata de padure, detin peste 700 de hectare la nivelul comunei Chinteni pe care o pretuiesc si, cel putin cat eu sunt acolo, nu am sa tolerez nici un fel de abuz in ceea ce priveste padurea. Insa, sunt acele lucrari de igiena cu care trebuie sa fiu de acord. Nu va ascund faptul ca in urma acelor marcari s-a facut licitatie publica, a castigat o firma si chiar azi dimineata, pentru ca s-a incheiat extragerea acelui material lemnos din padure, mai putin niste lemne pe care nu le-au putut ridica, am sunat sa vedem care e situatia. Este o persoana din zona care nu vor sa inteleaga, desi i s-au aratat ce se intampla si face mereu petitii. Poate sa faca pana la presedintele Romaniei, nu se poate taia. Aceste taieri se fac in baza unui amenajament silvic, nu dupa capul nostru. Exista deci un amenajament silvic care spune exact ce pot sa faci in fiecare an”, a adaugat Lucia Suciu.
In tot acest timp sunt organizatii care fac eforturi sa organizeze campanii de plantari de copaci, sa reuneasca voluntari si fonduri care sa le permita sa faca asta.
„Oamenii sunt disperati indiferent ca sunt de la sat sau de la oras. Situatia ramane critica in unele zone cum e Maguri Racatau sau Marisel, dar au aparut zone noi ca Savadisla, Salicea si Chinteni unde se practica defrisari masive, mai mult sau mai putin legale. Oamenii sunt disperati pentru ca hotii de lemne nu mai tin cont de padurea aflata in paza si administrare ocolului silvic sau este privat. Pe langa imaginile cu nenorocirea si prapadul copacilor taiati, culcati la pamant si abandonati, localnicii mai sunt si buni de plata. Noi facem actiuni de impadurire de patru ani. Am reusit actiuni frumoase, pe suprafete destul de mari, am colaborat cu localnicii, cu primariile, cu Directia Silvica si Institutul pentru Regim Silvic si Vanatoare. Localnicii ne-au sprijinit de fiecare data, isi aduc uneltele din gospodarie! Anul acesta am impadurit in comuna Cojocna, doua zone afectate de alunecari de teren. Am avut acolo sprijinul domnului Campean Iacob si au venit oameni si copii din satele din comuna si au ajutat!”, a precizat Roxana Contras, purtator de cuvat al Asociatiei TerraMont Carpati.
Este primul an in care asociatia si-a propus doua actiuni de impadurire, din care pentru aceasta toamna si tocmai in aceste „zone rosii” noi aparute pe harta defrisarilor.
„Urmeaza sa stabilim exact locatia. Costurile sunt mari de fiecare data deoarece trebuie sa ne cumparam puietul, sa ne transportam voluntarii si nu am mers niciodata cu mai putin de 150 de voluntari in actiune. Pe acestia ii motivam cum putem si le oferim diplome si o masa calda. Fondurile se strang din donatii.Oamenii sunt deosebit de sensibili la aceasta problema si acoperim de fiecare data fara probleme costurile evenimentelor pentru ca isi doresc sa se schimbe ceva si se implica fiecare cu cat poate. Am fi dorit sa mergem la Marisel si in acest an insa undeva au aparut niste blocaje in comunicarea cu primaria si am ales Cojocna.
Noi vom face in fiecare an impaduriri, cu fiecare an suntem tot mai multi, oamenii din sate vin cu mielul taiat din curte sa dea o masa la voluntari, pentru ca se bucura ca ne implicam si ca ne pasa”, a mai precizat reprezentanta asociatiei.