Din oras

Guvernul tratează diferit jucătorii din comerț. Marcel Suciu, proprietarul Marty Restaurants: „De parcă virusul ar putea face diferența dintre un mall și un restaurant”

Prima zi de iulie a însemnat amânarea măsurilor de relaxare promise de guvernanți și așteptate de români. Teoretic, începând cu 1 iulie trebuiau să fie redeschise restaurantele, astfel încât ultimele activități interzise să poată fi reluate. Din păcate, Guvernul penelist a considerat necesară amânarea acestor măsuri, situație în care criza din sectorul HoReCa se acutizează pe zi ce trece. Ziar de Cluj a încercat să afle ce a însemnat starea de urgență pentru restaurantele din Cluj, în ce a constat sprijinul acordat de guvernanți industriei ospitalității și cum a fost susținut acest sector economic de către autoritățile locale. 

CITEȘTE ȘIRestaurantele din Cluj, în colaps, din cauza menținerii restricțiilor: „Nu știu dacă HoReCa va supraviețui…”

După cum apreciază reprezentanții Marty Restaurants, un brand care s-a impus pe piața de profil din Transilvania, devenind realmente o poveste de succes, modul în care autoritățile centrale au decis să permită deschiderea anumitor domenii de activitate, în vreme ce alte sectoare economice au rămas paralizate, nu pare să reprezinte decât o lacună administrativă:

„Înțelegem preocuparea pentru condițiile de siguranță sanitară și păstrarea normelor de distanțare socială, dar sunt convins că, mare parte din restaurante sunt pregătite și ar fi adoptat toate măsurile necesare pentru siguranța oaspeților care le vor trece pragul. 

Amânarea cu încă două sau mai multe săptămâni a deschiderii restaurantelor nu face altceva decât să aducă pierderi uriașe, mai ales, în condițiile în care, terasele noastre funcționează deja la capacitatea maximă permisă de noile reglementări.

Analizând logic și obiectiv politicile guvernului se pare că există încă o discrepanță majoră sau o lacună administrativă neelucidată între cum sunt tratate diferite industrii și jucători în comerț (de parcă virusul ar putea face diferența dintre un restaurant, o terasă, un mall, un magazin de retail închis, un spațiu public de utilități, o bancă, etc.)”, notează Marcel Suciu, proprietarul rețelei de restaurante Marty Restaurants.  

Instaurarea stării de urgență a însemnat o scădere masivă a vânzărilor, trimiterea personalului în șomaj tehnic și un accent sporit pentru vânzările online prin segmentul de delivery.  

„Întreg Grupul Marty a suferit un impact destul de puternic, cel mai bine reflectat în scăderea cu aproape 80% a vânzărilor, în doar câteva zile.

Am fost nevoiți să închidem toate restaurantele și coffee shop-urile noastre și să mutăm business-ul în online, în zona de delivery.

Cu durere în suflet a trebuit să trimitem aproape tot personalul în șomaj tehnic și să reducem drastic cheltuielile acolo unde s-a putut. A trebuit să scurtăm și lanțul de aprovizionare deoarece o parte dintre furnizori nu au mai acceptat plata la 30 sau 60 de zile. 

Un alt punct de presiune pentru noi a fost reprezentat de discuții intense cu proprietarii spațiilor în care funcționează o parte dintre restaurantele Marty. Într-un final, am reușit să ajungem la o înțelegere cu mare parte din ei care să permită continuarea business-ului nostru”, adaugă Marcel Suciu. 

Din păcate, deschiderea teraselor din data de 1 iunie pare să fi avut un impact pozitiv redus, în cazul condițiile restrictive prin care numărul de mese trebuia micșorat, prin distanțare, dar și numărul de clienți care pot fi serviți la o singură masă a fost redus la doar patru persoane.  

„Nu știu dacă putem vorbi neapărat de o redresare financiară odată cu redeschiderea teraselor.

Gândiți-vă că am fost nevoiți să reducem substanțial numărul de locuri pe terase lucru care ne limitează primirea unui număr mai mare de oaspeți.

Ce am reușit însă să realizăm a fost o optimizare a costurilor operaționale și găsirea unor structuri restrânse de personal (bucătari, barmani, ospătari) care să poată păstra standardul și experiența Marty, în noul context”, apreciază proprietarul Marty Restaurants. 

Cum apreciați măsurile adoptate de Guvern pentru sprijinirea industriei ospitalității?

„Au fost binevenite, deși cred că au fost adoptate cu o oarecare timiditate, intarziere și îngrijorare.

Ne-au ajutat măsurile legate de suportul oferit pentru plata salariilor angajaților (sub forma șomajului tehnic), pentru o perioada de 3 luni, plata în rate, fără penalități a taxelor și impozitelor anului curent, până la finalul lui 2021, direcționarea tichetelor de masă caldă în vederea folosirii exclusive în restaurante și nu în ultimul rând acoperirea garantată de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru a putea livra în continuare produse cu plata la termen.

Aici totuși vorbim despre un credit cu dobanda zero doar în primul an, după care se percepe o dobândă semnificativă, probabil gândită să recupereze grația din primul an (de asemenea durata creditului de investiții este limitată, noi ne-am fi dorit cel puțin încă 3 ani peste cei propuși).

Cred că este nevoie de o susținere mai substanțială a business-urilor din HoReCa și crearea unui cadru legislativ care să sprijine mai mult acest domeniu.

Rămân încă provocările legate de legiferarea bacșișului, simplificarea formei de impozitare pentru lucrătorii sezonieri și a procedurilor de efectuarea a medicinii muncii pentru o anumită categorie de lucrători Horeca, dar și susținerea școlarizării de calitate. Poate chiar crearea unui cadru care să permită angajatorilor o serie de beneficii în urma investițiilor în instruirea personalului”

În vreme ce Guvernul a încercat o încropire a unui așa-zis program de sprijin pentru industria HoReCa, fără prea multe măsuri de durată, care să asigure nu doar supraviețuirea acestui sector în timpul perioadelor de restricții succesive – starea de urgență, care s-a transformat în stare de alertă prelungită – ci și relansarea industriei ospitalității în timp, susținerea la nivel local a fost una minimă. 

Din contra, după cum semnalează proprietarul Marty Restaurants, Marcel Suciu, cele mai mari dificultăți la nivel local au constat într-o cooperare defectuoasă a Consiliului local, care a menținut obligația plăților în totalitate, sprijinul rezumându-se doar la amânarea plății chiriilor pentru un trimestru:

De ce măsuri de sprijin ați beneficiat din partea autorităților locale? Scutiri de taxe, de impozite?

„La nivelul autorităților locale am fi sperat la mai mult sprijin, mai multă și mai mare deschidere vis a vis de două puncte vitale pentru industria horeca: 

– 1. Chirii (fiecare, dar cu absolut fiecare proprietar de spații, am reușit o negociere dincolo de  amanarea chiriilor restanțe și o reducere substanțială a chiriilor pe timpul epidemiei (de la 25 pana la 100% reducere) cu exceptia chiriilor din subordinea consiliului local unde singura facilitate a fost amânarea cu aprox. 3 luni a chiriilor dar obligativitatea plății in full a cuantumului chiriei inclusiv pe perioada pandemiei cand nu am putut folosi spațiile respective)

și

 – 2. Folosirea spațiilor publice administrate  local gen – alei, trotuare, piazzette sau squaruri publice, căi de acces, etc. (să fie puse gratuit la dispoziția jucătorilor din horeca ( pentru mese, scaune și umbrele) atâta timp cât nu blochează, sau îngreunează trafic, accese, etc.

Noi acum avem enormă nevoie de ajutor sistematic  și susținut, din moment ce singurul flux de venit pentru restaurante (cu excepția celor care au serviciu de delivery) este reprezentat de venitul din terase deja văduvit cu pierderile enorme de locuri din pricina distanțării meselor la 2 m.

Putem lua ca model de inspirație ceea ce se întâmplă în alte orașe dinamice. Avem bune practici și cazuri de susținere din afară pe care le putem urma cu brio, evident adaptate la specificul orașului nostru”. 

Ce înseamnă încă o amânare a deschiderii restaurantelor pentru industria ospitalității?

„Amânarea redeschiderii restaurantelor nu face altceva decât să aducă pierderi uriașe și să conducă la o revenire foarte lentă și greoaie a acestei industrii a ospitalității.

Modelele de business care vor supraviețui acum se schimbă de la focusul pe profit înspre comunitate. Înțelegerea primordială a nevoilor oaspeților se va reorienta de la comunicarea de oferte speciale/promoții înspre comunicarea de principii și valori interne.

Nu vor mai fi pe primul loc interesele acționarilor și vor conta mai mult angajații și oaspeții.

Și de ce nu, de la focusul pe competiție la focusul pe colaborare și conlucrare.

Cel mai probabil vom asista la o nouă economie bazată pe principii și valori solide.

Cei care vor ieși din acest context cu temele făcute și care vor înțelege că lumea la care ne vom raporta este diferită, sunt considerați supraviețuitori”, conchide Marcel Suciu. 

 

 

 

 

sursa foto: martyrestaurants/facebook.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *