Din oras

Google il omagiaza pe clujeanul Racovita, Clujul nu

Speologul si biologul Emil Racovita este sarbatorit astazi de Google, la implinirea a 145 de ani de la nastere, printr-un Doodle special cu portretul sau. Acasa, la Cluj, omul de stiinta nu este destul de important. Muzeul care ii poarta numele este in paragina si nimeni nu s-a gandit sa faca vreo expozitie cu obiectele  de acolo, macar la ceas aniversar.

Un cadru albastru, cu gheturi, pesti, cer instelat si portretul savantului clujean este imaginea pe care o acceseaza astazi utilizatorii Google. Acest Doodle il omagiaza pe savantul clujean Emil Racovita, de la nasterea caruia tocmai se implinesc 145 de ani. La Cluj, locul unde acesta a fost profesor din 1920 la Facultatea de Stiinte a Universitatii si a infiintat primul institut de biospeologie din lume, este liniste.

“Nu avem o situatie clara acolo, nu putem face nimic. Cu siguranta, cand instanta ne va da dreptul, vom face un proiect de renovare, vom redeschide muzeul si vom organiza si actiuni dedicate lui Emil Racovita”, a declarat Oana Buzatu, purtatoarea de cuvant a Primariei Municipiului Cluj-Napoca.

Muzeul de Speologie “Emil Racovita” are portile ferecate de cativa ani. Accesul spre institutie se facea de pe strada Sextil Puscariu, insa co-coprietarul cladirii a decis sa o inchida, motivand ca este foarte degradata si nu isi asuma responsabilitatea pentru eventuale accidente ale celor care trec pe acolo. Primaria a contestat in instanta actiunea omului, insa nu a fost data vreo sentinta de atunci.

Muzeul cu pricina a fost infiintat in 1998 si este singurul din Romania dedicat stiintei pesterii. Colectia care poarta numele savantului include un caiet de notite din perioada in care acesta era student la Universitatea Sorbona din Paris, microscopul „Zeiss” si aparatul „Lihnof” folosite in expeditia antarctica „Belgica” si diapozitivele si proiectorul pe care le folosea la cursurile de biologie generala de la Facultatea de stiinte din Cluj. Tot aici se mai gasesc desenele cu care si-a ilustrat lucrarile stiintifice, obiecte personale si de birou.
Imobilul in care functioneaza muzeul este fosta inchisoare a orasului medieval Cluj (in secolele XIV-XIX), un monument istoric de interes national care dateaza din anul 1376.

Apogeul carierei  stiintifice a lui Emil Racovita a fost reprezentat de elaborarea unei teorii originale privind evolutia.

Un episod fabulos din biografia savantului clujean este Belgica, expeditia pe care a organizat-o in Antarctica intre 1897 si 1899 si care a fost prima in lume de acest fel. A fost primul om care a pornit in locuri neexplorate nu pentru a descoperit pamanturi si bogatii noi, ci pentru a le explora stiintific. Mare parte din piesele zoologice si botanice se afla in muzeul care ii poarta numele la Cluj.

Cu cativa ani in urma, o echipa de clujeni a initiat un proiect temerar: o expeditie in Antarctica pe urmele lui Racovita pentru a filma un documentar.

“Nu ma mira faptul ca la Cluj s-a ignorant aceasta aniversare. Avem o experienta trista in ceea ce priveste evocarea memoriei savantului printr-un documentar de anvergura. Timp de 15 ani, cat a durat pregatirea acestui film (1997 – Centenarul Belgica) am avut cele mai triste experiente in ce priveste necunoasterea indiferenta si indolenta din partea multora, oameni din Romania de la care am asteptat o sensibilitate pentru acest mare savant”, a declarat Xantus Gabor, initiator si co-regizor al filmului.

Proiectul a inclus si un sondaj televizat in care clujenii erau intrebati pe strada ce stiu despre Emil Racovita. Rezultatul nu a fost cel scontat. Cei mai multi au raspuns ca e o strada ce duce spre Belvedere. Altii au recunoscut ca nu stiu absolut nimic despre el si cativa, putini, au dat raspunsul corect.

“Totusi, pana la urma acest film a fost realizat, dar si acest capitol s-a incheiat pentru noi cu un gust amar. Varianta care s-a montat este “varianta de producator” care nu are prea mult de-a face cu varianta regizorala initiala. Este important insa ca am initiat acest proiect cinematografic, ca exista totusi ceva, in ciuda unor mari rezistente pe care nu le pot intelege si care va ramane, probabil, un omagiu adus savantului pe nedrept ignorat”, a marturisit Xantus.

Din echipa proiectului a mai facut parte Xantus Aron, director de imagine. Filmul a fost prezentat la TIFF si se va difuza diseara la TVR 2, de la ora 19.10.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *