In vizor

Genocidul de la Pata Rât şi ipocriziile lui Alin Tişe. Despre problemele de sănătate provocate de deşeurile de la Pata Rât se ştia din 2009!

“Vă pot citi și dintr-o adresă pe care o avem venită de la Direcția pentru Sănătate Publică, care spune că populația din vecinătatea depozitelor este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, infecții respiratorii acute, acutizarea afecțiunilor bronșită, astm, intoxicații cu amoniac, metan, hidrogen, sulfurat, alte boli infecțioase cu transmitere hepatică acută, parazitoze și așa mai departe.” (Alin Tișe, 03.06.2020)

WTF?!
Problema aceasta (plus altele, mai grave), a fost semnalată încă din studiul pe sănătate comandat în 2009 chiar de către Consiliul Judeţean Cluj!!!!! Acum, după 11 ani de ignorare a datelor din acel studiu, ce încearcă să ne povestească stimabilul preşedinte de Consiliu judeţean Alin Tişe?

Noi, cei de la Ziar de Cluj şi NCN, de patru ani îl întrebăm: Dacă ŞTIA din 2009 despre această mizerie, de ce a insistat să pună şi CMID exact în aceeaşi locaţie?

S-au scurs 11 ani de la ultimul studiu realizat de Centrul de Mediu și Sănătate, în 2009, la solicitarea Consiliului Județean Cluj, care scotea la iveală raportul direct între depozitele de deșeuri de la Pata Rât și îmbolnăvirea populației din zonă. În acest răstimp, vreme de peste 10 ani, autoritățile locale și cele județene s-au întrecut în promisiuni privind închiderea rampelor de gunoi și ecologizarea zonei, a realizării unui centru de prelucrare al deșeurilor conform standardelor europene actuale. Dar, culmea ironiei, în 2020, acest proiect este aproape gata, dar încă neterminat. Adică nefuncțional. Avem, în schimb, poveşti şi scuze.

Studiul de Evaluare a Impactului asupra Stării de Sănătate în Relație cu Obiectivul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în jud. Cluj – Centru de Management Integrat al Deseurilor”, publicat în 2009, a cuprins o perioadă de cercetare situată între anii 2004-2008 și s-a referit la parametrii de toxicitate surprinși, precum și la incidența crescută a diverselor afecțiuni datorate poluării mediului.

Iar azi Alin Tişe vrea să îl citeze (după ce l-a făcut să dispară de pe site-ul oficial al CJ Cluj, după cum vedeţi în imagine) ca o justificare a faptului că aceste valori au crescut într-un ritm alarmant din 2009 până în prezent, deoarece la Pata Rât nu a fost implementat sistemul CMID!?

Dar cu “ajutorul” cui n-a fost implementat CMID? Ar fi prima întrebare. A doua ar fi: de ce să faci în aceeaşi zonă, cu aceleaşi greşeli de administrare şi exploatare, o nouă sursă de poluare care să producă, chiar să amplifice aceste probleme? Că, oricum, până azi (data citării unui studiu neasumat) aceste date au fost neglijate, iar levigatul s-a tot scurs la vale către Someş. Iar incendiile de la Pata Rât nu au reușit să diminueze muntele de gunoi.

În studiu, la capitolul Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj. Acestea arată că în Sânnicoară și Apahida cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleași boli în Someșeni au un trend descrescător.

Pe o distanță de 10km dintre Someșeni și Apahida aflate în aceași vale a Someșului dinamicile de evoluție a bolilor se schimbă cu 180 grade. Linia de demarcație e scurgerea Pata Râtului în Someș, între Someșeni și Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someșeni e în amonte.

Pata Râtul îşi deversează mizeria prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo.

Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:

– ″Frecvenţa de cazuri de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) înregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, în perioada 2004-2008, înregistrează un trend crescător dinspre anul de debut (2004) spre cel care încheie intervalul de timp analizat (2008).

– Frecvenţa de cazuri de hipertensiune arterială (HTA) înregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, în perioada 2004-2008, înregistrează un trend crescător dinspre anul de debut (2004) spre cel care încheie intervalul de timp analizat (2008).

– Bolile cerebrovasculare au prezentat o tendinţă de creştere a frecvenţei de cazuri în perioada 2004-2008.

– În cazul guşei, frecvenţa de cazuri prezintă un trend crescător dinspre anul 2004 spre anul 2008.

– Diabetul zaharat a prezentat un trend crescător al frecvenţei de cazuri în perioada 2004-2008″, se arăta în studiul citat.

De asemenea, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de ulcer, de ciroză hepatică, tumori maligne și lista continuă.

Cu toate acestea, la numai un an după realizarea acestui studiu, Primăria Cluj-Napoca muta, peste noapte, într-o zi de 17 decembrie 2010, zeci de familii de pe strada Coastei în case modulare improvizate, exact în vecinătatea zonei unde sunt depozitate gunoaiele Clujului!

Studiul menționat concluzionează că: „modelele statistice nu au pus în evidență nicio corelație semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanțelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compusi organici volatili, formaldehida) și frecvența afecțiunilor cronice în aria de influență a obiectivului”.

Deh, clientul nostru, stăpânul nostru. Căci, în Strategia de Dezvoltare a Clujului, la evoluția bolilor menționate pe județul Cluj, statistica arată că trendul de creștere a bolilor din Sânnicoară și Apahida este peste media județeană.

Dacă în 2009 lucrurile stăteau rău, după 11 ani de incendii, inundaţii cu levigat, cu depozitări neconforme de material toxic în Muntele de Gunoi de la Pata Rât, cum credeţi că stă “statistica” acum?

Pentru a vă lămuri ce încrengătură transpartinică este pe gunoaiele Clujului şi cum au ignorat autorităţile cu bună ştiinţă problemele de sănătate din zonă, CITIŢI:

Decidenții locali știau, încă din 2009, că depozitele de deșeuri de la Pata Rât îmbolnăvesc letal populațiile din Sânnicoară și Apahida, dar nu au luat nici o măsură. Putem vorbi despre genocid

Poate vă întrebaţi de ce această încârdăşire politică?

Din cauză că: Gunoaiele Clujului au uns cariere politice. Iar Justiția s-a jucat de-a alba-neagra cu informația aceasta

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *