In vizor

Fostul şef al DNA Cluj, Crin Bologa, este printre favoriţii ex-pedelistului Cătălin Predoiu la şefia DNA

Printre cei cinci procurori înscrişi în cursa pentru şefia DNA se numără şi Crin-Nicu Bologa (46 de ani; foto stânga sus; în dreapta este cuscurul, inculpatul Septimiu ȚURCAȘ). Bologa este actualmente adjunctul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Cei cinci candidați la funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție au susținut, miercuri, interviurile în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse HotNews.ro, Călin Nistor și Crin Bologa ar fi favoriți în cursa pentru șefia DNA.

În 2005, pe când avea doar 33 de ani, Bologa a devenit şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţiei – Serviciul Teritorial Cluj, devenind cel mai tânăr procuror din ţară ajuns într-o funcţie atât de importantă.

Absolvent al Facultăţii de Drept de la Cluj-Napoca, în 1995, sălăjeanul şi-a început cariera ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru ca din 1999 până în 2005 să fie procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Până la începutul anului 2008, a condus DNA Cluj, funcţie la care a renunţat invocând motive familiale, întorcându-se ca simplu procuror la Parchetul sălăjean.

Un an mai târziu, a preluat şefia Secţiei Judiciar, pe care a asigurat-o până în 2013, când a devenit prim-procuror al judeţului. A stat în funcţie până în 2018, când i-a expirat cel de-al doilea şi ultimul mandat, pentru ca de atunci să fie adjunct al instituţiei.

Conform Ziar de Sălaj, Crin Bologa este un procuror foarte bogat. Are proprietăți nenumărate, din Constanța până la Cluj și Zalău, din care scoate mii de euro.

Procurorul deține ZECE proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău.

Pe lângă acestea, se plimbă cu un BMW X3 și un Audi A3, dar are și bani în conturi în sumă de 57.572 de lei, adică peste 12.000 de euro. Crin Bologa câștigă lunar peste 14.000 de lei, adică 140 de milioane, în bani vechi, în timp ce soția sa – angajată la Serivicul de Probațiune de la Tribunalul Sălaj – mai duce acasă lunar 4.000 de lei, conform declarației de avere.

Pe lângă salariu, Crin Bologa câștigă 5.100 de euro din chirii. A închiriat un apartament și o parcare la Cluj-Napoca. În total, într-un singur an, Crin Nicu Bologa are în casă un venit NET, adică cașcaval de pus sub pernă, în sumă de 246.400 de lei. Sau altfel zis, 2 miliarde de lei vechi – 53.000 de euro.

Cert este faptul că domnul Bologa este un personaj controversat. Fiica sa s-a căsătorit cu un băiatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Parchetul unde lucra dumnealui ca procuror şi drept urmare nu a mai putut intra nici un procuror ca să reprezinte statul în proces, pentru că toţi au participat la respectiva nuntă. Practic, primarul din Șimleu Silvaniei s-a încuscrit cu prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar dosarul prin care a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals în înscrisuri nu mai poate fi judecat de instanțele din județ din motive de conflict de interese.

CITEŞTE: Nuntă românească: socrul mare, primar de oraș și inculpat, nora e fiica fostului șef DNA Cluj, nuntași au fost procurori și judecători. Dreptatea cine o face?

Cert este că ex-pedelistul Predoiu, ajuns din nou la cârma Ministerului Justiţiei, pare că vrea să-şi tragă şef la DNA un procuror apropiat ex-pedelistul Daniel Buda, şeful PNL Cluj (în foto: Daniel Buda cu inculpatul cuscru al lui Bologa, Septimiu ȚURCAȘ),.

La audierile de azi, procurorul Crin-Nicu Bologa, candidat la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a declarat că va trebui găsită o soluție ca persoanele citate la DNA care nu doresc o expunere mediatică să poată intra pe o „cale de acces prin spatele instituţiei”, potrivit Agerpres.

„Am trecut acolo (în proiectul managerial – n.r.) pentru că s-au plâns foarte multe din persoanele cercetate că au fost linşate mediatic prin intrarea pe uşa principală a DNA. Persoanele arestate aduse la DNA pot intra la sediul central pe uşa din spate şi, punctual, la fiecare serviciu teritorial va trebui găsită o soluţie. (…) În foarte multe cazuri expunerea mediatică le aparţine şi inculpaţilor, ca şi avocaţilor acestora, şi atunci va trebui identificată această posibilitate la care pot apela în momentul în care vor fi citaţi şi nu vor să fie expuşi public, ştiind faptul că în faţă la DNA sunt permanent televiziunile şi ziariştii, o cale de acces prin spatele instituţiei, să fie accesul cu maşina acolo, sigur, sub controlul pazei, astfel încât să nu fie expuşi public şi să nu mai apară ca şi cum DNA ar condamna dinainte oamenii şi ar linşa mediatic înainte de a fi judecaţi şi condamnaţi”, a declarat Bologa la interviul susţinut pentru numirea şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, desfăşurat la Ministerul Justiţiei.

Referitor la prezenţa presei la intrarea în Direcţia Naţională Anticorupţie, el a precizat că, dacă va identifica scurgeri de informaţi din instituţie, va lua măsuri ce duc până la revocarea din DNA.

„Scurgerea de informaţii poate să aparţină Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau chiar persoanei invitate a DNA sau apărătorilor acestora. Eu va trebui să mă asigur, prin comunicare permanentă cu colegii mei, să nu linşăm mediatic, să nu încălcăm prezumţia de nevinovăţie şi ceea ce depinde de noi să o rezolvăm privind scurgerea de informaţii. În momentul în care vom identifica asemenea scurgeri de informaţii, voi lua măsuri care vor merge până la revocarea din DNA şi până la sesizarea Inspecţiei Judiciare. Numai că nu voi putea controla dacă scurgerea de informaţii aparţine inculpaţilor, martorilor, părţilor vătămate sau avocaţilor acestora”, a mai spus Bologa, citat de Agerpres.

Procurorul Crin Bologa s-a simţit ameninţat de presă imediat ce şi-a depus candidatura. Acesta a reacţionalt dur, printr-un comunicat publicat în presa sălăjeană, la un material publicat pe stiripesurse.ro:

“Subsemnatul Bologa Crin-Nicu, prim – procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj, aduc la cunostiinta opiniei publice urmatoarele:

In contextul candidaturii mele pentru functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in spatiul public, mai precis pe platforma on-line “stiripesurse.ro”, in data de 04.01.2020 si in emisiunea “Actualitatea romaneasca” din data de 10.01.2020 de la postul de televiziune B1TV, au fost prezentate fapte si date nereale privind activitatea mea profesionala. Aceste informatii neadevarate, neverificate de autorul articolului si al emisiunii TV sunt de natura a-mi afecta reputatia profesionala.
Informatiile neadevarate sunt urmatoarele:
– “ingroparea printr-un NUP” a unui dosar privitor la afaceristul Arpad Zoltan Paszkany, in perioada in care am condus Serviciul Teritorial Cluj al Directiei Nationale Anticoruptie.
Dosarul nr. 93/P/2007 la care se face referire nu a fost solutionat de catre mine si a fost predat nesolutionat la grefa Serviciul Teritorial Cluj al Directiei Nationale Anticoruptie, in data de 28.12.2007.
– s-a afirmat ca neidentificarea autorului unui caz de omor din anul 1999 din Judetul Salaj, in dosarul nr. 45/P/2001 al Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj, ar fi din cauza instrumentarii defectuoase de catre mine a cauzei.

Procuror de caz, de serviciu la data de 06.12.1999, a fost un alt coleg, in prezent pensionar si dosarul a fost inregistrat la Inspectoratul de Politie Judetean Salaj avand ca obiect “moarte violenta”, pana in anul 2001, cand a fost inregistrat la cauze de omor cu AN.
– s-a sustinut ca am fost dat in judecata pentru scurgeri de informatii dintr-un dosar al Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj.
in realitate, inculpatii din dosarul nr. 223/P/2015 al Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj au chemat in judecata Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj si pe prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj printr-o actiune in raspundere civila delictuala in legatura cu un comunicat de presa al institutiei, afirmand ca le-a fost incalcata prezumtia de nevinovatie.
Prin Decizia civila nr. 3627/A/30.10.2018, dosarul nr. 25456/302/2016, Tribunalul Bucuresti a constatat ca nu am calitate procesuala pasiva in litigiul respectiv si ca Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj a respectat legislatia in domeniul comunicarii informatiilor de interes public.
– s-a afirmat ca am pus in pericol solutionarea dosarului nr. 2008/84/2015 al Tribunalului Salaj, prin organizarea nuntii fiicei mele, la care ar fi participat inclusiv judecatorul de caz, si acesta ar fi motivul pentru care dosarul a fost stramutat, in vederea judecatii, la Tribunalul Maramures.
In realitate, judecatorul de caz nu a participat la nunta, nu s-a abtinut si cauza a fost stramutata, la cererea partilor din dosar, asa cum arata Curtea de Apel Cluj in Hotararea nr. 198/27.11.2017, dosarul nr. 950/33/2017..
In aceleasi materiale de presa se afirma ca nu am instrumentat cauze importante de coruptie, dar o simpla verificare la institutiile de parchet unde am functionat arata o alta realitate.
La Serviciul Teritorial Cluj al Directiei Nationale Anticoruptie am instrumentat personal, printre alte cauze, cauza “permiselor de conducere auto” din Maramures, doua cauze cu doi magistrati, cauze cu vamesi, am efectuat si finalizat urmarirea penala in cauza “Electrica Transilvania Nord”. Aceste cauze, ca si altele, s-au finalizat prin condamnari definitive ale persoanelor inculpate.
La Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj am avut rezultate deosebite in combaterea coruptiei la nivel judetean in domeniul achizitiilor publice, al sanatatii si invatamant, a infractiunilor de evaziune fiscala si a conflictelor de interese, asa cum reiese din statistica activitatii in perioada 2013-2018.
– s-a mai afirmat ca as fi un sustinator al interferentelor ilegale de catre serviciile de informatii in cercetarea penala, lucru total fals, fara suport in realitate.

Semnează Prim-procuror adjunct, Crin Nicu Bologa“

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *