In vizor

Foștii militari din garnizoana Turda, batjocoriți de autorități

Legea pensiilor militare, 223/2015, modificată de Guvern în luna august printr-o Ordonanță de Urgență este în centrul unui nou scandal. Un grup de foști militari din garnizoana Turda acuză Executivul de discriminare. Foștii militari angajați, trecuți în rezervă la vârsta de 40 de ani, nu își primesc toate drepturile chiar dacă au realizat vechimea care se cere în legea pensiilor speciale.
 
Guvernul a uitat din nou de militarii trecuți în rezervă, care, după și-au slujit țara 19 ani, nu beneficiază de toate drepturile prevăzute în legea pensiilor militare. Gabriel Hădărean, fost angajat la garnizoana Turda ne-a scris la redacție pentru a semnala modul în care Ministerul Apărării și alte instituții de forță îi ”recompensează” pe soldații profesioniști. Clujeanul spune că nu beneficiază de scăderea grupei de muncă din varsta standard de pensionare (conform Legii 223/2015.art.21), în ciuda faptului că a realizat vechimea de 15 ani, cerută de lege.
 
Alte drepturi amputate foștilor militari trecuți în rezervă la vârsta de 40 de ani sunt salariile compensatorii, pensia anticipată , pensia anticipată parțial de care se bucură militarii activi; drepturi care i-ar fi asigurat lui Gabriel Hădărean un venit mai mult decât decent, dar nu astronomic așa cum au unii magistrații militari care s-au pensionat din postura de șefi de penitenciare.  Discriminați față de foștii angajați în MAPN – care au cumulat și alte funcții și încasează acum pensii speciale care depășesc pragul de 20.000 de le – foștii militari din garnizoana Turda cer să li se soluționeze petiția făcută către Ministerul Apărării.
”Stau și mă întreb: ce rost mai are vechimea în specialitate în cazul nostru și de ce nouă nu ni se adaugă la vechimea efectivă cumulată (conf.art.25.din Leg223/2015), vechimea realizată anterior armatei (ținând cont că am venit în armată prin transfer) la fel ca la cei în activitate, și vechimea realizată ulterior armatei, cum ar fi șomajul (de la trecerea în rezerva), vechimea realizată ulterior armatei așa cum li s-a adăugat cadrelor militare care, după trecerea în rezervă, au putut cumula la vechimea efectivă vechimea realizată în viața civilă până la intrarea în vigoare a Lg.223/2015. De ce lor se poate și nouă nu, ținând cont că am fost dați afară din sistem după 19 ani de armată (fiind participanți în teatre de operații externe ca Afganistan și Irak), având la trecerea în rezervă, majoritatea dintre noi, o vechime efectivă de 23 ani? Eu cred că am fost discriminați din toate punctele de vedere, ținând cont de CONSTITUTIA ROMANIEI.art.16.alin.1 si 2.
 
Ar trebui să se respecte măcar art.2.lit.b din Leg.223/2015, la care cei din MApN văd că nici acum, prin proiectul de modificare a legii pensiilor militare, nu au venit cu reglementări în acest sens. În această situație mă aflu și eu precum și alți foști militari din garnizoana Turda care nu pot beneficia de scăderea grupei de muncă din perioada în care  am lucrat în armată decât la limita standard de pensionare, fapt care noi consideram a fi o mare discriminare la care suntem supuși. Ministerul Apărării nu vrea până acum să ne ajute. În Camera Deputaților s-a pus o întrebare de către un deputat din Alba despre situația noastră dar până acum Ministerul Apărarii nu a dat nici un răspuns, deși termenul a fost depășit cu mult”, spune Gabriel Hădărean.
Specialiștii consultați de Ziar de Cluj spun că de pe vremea când era Emil Boc prim-ministru, militarii trăiesc în nesiguranță deoarece guvernanții au ”lucrat” legea pensiilor în fel și chip, unele pensii s-au micșorat, altele s-au mărit fără nici o justificare. Echitatea în sistem e de domeniul trecutului, actuala legislație a fost denaturată.
 
”Există cazuri în care un general ieșit la pensie în urmă cu cinci ani are pensie mai mică decât șoferul lui care a ieșit anul acesta, șoferul fiind subofițer. Pensiile militare ar trebui să fie corecte, să respecte ierarhia militară, în funcție de munca pe care a dus-o fiecare. După ce s-a desființat sistemul de pensii militare și s-a trecut la sistemul contributiv, în așa fel încât au trebuit să lucreze plutoane întregi la Direcția Financiară a MAPN-ului să scoată la fiecare contribuțiile sociale ( o muncă de om prost la nivel național), disponibilizații au fost loviți cei mai rău. S-a înțeles partea cu disponibilizarea, deși nimeni nu a plecat cu plăcere, și s-a plecat cu pensii mici”, ne-a explicat un reprezentant al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD).
 
Până la înființarea SCMD, militarii nu au ieșit în stradă să își ceară drepturile. Zecile de petiții și scrisori trimise către instituțiile de forță ale statului și lobby-ul nu au rezolvat însă nimic. În primul semestru al anului 2017 pensiile speciale ale militarilor și civililor au costat bugetul de stat peste 714 milioane de euro.
 
Dar cele mai mari pensii le au tot cei care lucrează în justiția militară, persoane luate din viața civilă și avansate peste noapte. Cireașa de pe tort e că zeci de generali au cerut vara aceasta trecerea în rezervă înainte de Ordonanța de Urgență care le-ar fi adus o pensie mai mică. Se dovedește că legea pensiilor militare, modificată, e o făcătură care nu justifică în niciun fel diferențele de tratament între pensii.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *