Fânațele Clujului reprezintă o arie naturală protejată de interes național pe care puțini clujeni o cunosc, din simplul motiv că nu este de interes pentru autoritățile locale. În mod paradoxal, Primăria Cluj-Napoca nu manifestă absolut niciun interes pentru această locație.
Spre această rezervație naturală, de o frumusețe aparte, s-ar ajunge foarte ușor, fiind situată doar la câțiva kilometri de centrul orașului, la 20-30 de minute de mers cu mașina, pe strada Valea Fânațelor, un drum din interiorul municipiului Cluj-Napoca, ce se ramifică din strada Oașului (din cartierul Iris).
Tot de pe strada Oașului se mai ramifică un drum, Dealul Fânațelor, care nu duce spre Fânațele Clujului, ci spre Pădureni, drum de pe care se pot admira doar panoramic Fânațele Clujului, fără a fi o cale de acces spre această zonă.
Dintre aceste două drumuri, ambele situate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, Primăria a ales să îl asfalteze doar pe cel care nu duce spre rezervația naturală Fânațele Clujului (zonă inclusă și în rețeaua „Natura 2000”, recunoscută astfel și la nivel european).
Strada Valea Fânațelor este, la ora actuală, o adevărată rușine pentru municipiul Cluj-Napoca, o urbe cu pretenții de Capitală Culturală Europeană care nu este capabilă să pună în valoare și să ofere un acces facil, pe un drum de până în 10 kilometri, spre o arie naturală protejată, de care clujenii și vizitatorii Clujului se pot bucura doar în cazul în care sunt dispuși să își sacrifice mașina, care, cu siguranță, după câteva drumuri pe Valea Fânațelor, trebuie să ia calea spre un service auto.
Strada Valea Fânațelor nu este doar un drum de acces spre Fânațele Clujului, ci și o locație de unde clujenii pot savura una dintre cele mai ample vederi panoramice asupra orașului lor, în rama unui peisaj natural de vis.
Ne întrebăm, așadar, în mod firesc, dacă și când Primăria Cluj-Napoca se va sesiza și va asfalta și strada Valea Fânațelor, care, la ora actuală, este o mizerabilă uliță rurală, plină de gropi și de praf, practicabilă doar cu căruța, ca în secolul XIX. Am adresat aceste întrebări Primăriei, vom reveni și vom insista pe acest subiect, pentru că este de nepermis ca, în Clujul anului 2016, oraș cu aspirații de capitală culturală a Europei, străzi de o asemenea importanță să rămână la stadiul de ulițe mizere și să fie asfaltate doar străzile centrale, doar cele care aduc un beneficiu electoral, și străzile unde există anumite „interese” pentru a fi asfaltate.
Cultura și civilizația, în secolul XXI, nu înseamnă doar „Opera Aperta”, festivaluri și festivăluțe, ci și străzi asfaltate și respect pentru natură.