In vizor

Falimentul Cluj Arena poate naşte dosare penale. O afacere 100% PDL

Consiliul Judeţean Cluj a retras societății Cluj Arena dreptul de administrare asupra stadionului Mircea Luca. Inevitabil, se va ajunge la falimentul acestei societăți cu iz de sinecură politică. Primăria Cluj-Napoca, principalul creditor, are de recuperat o sumă frumuşică de circa 3 milioane de euro din care va reuşi, după valorificarea activelor societăţii, să încaseze maxim 10%. Însă, tărăgănarea declarării insolvenţei timp de mai bine de un an şi jumătate poate duce, dacă procurorii clujeni fac puţin efort, la apariţia unor dosare penale. Măcar pentru a stabili cine și cum a creat acest prejudiciu banilor publici. Este momentul să ne reamintim care sunt pasii pe care Consiliul Judeţean şi Primăria Cuj-Napoca trebuiu să îi facă din momentul în care s-a constatat insolventa Cluj Arena. 

Reglementarea dată de Legea 85/2006, cu completările şi modificările ulterioare, prevede că cererea introductivă de intrare în insolvenţă poate fi înaintată Tribunalului fie de către debitor, fie de către creditori, precum şi de orice alte persoane sau instituţii prevăzute expres de lege. 

În cazul în care cererea de insolvență este introdusă de debitor, în cazul de faţă Cluj Arena (Consiliul Județean Cluj), legea prevede clar:

“În ceea ce îl priveşte pe debitorul aflat în insolvenţă, potrivit prevederilor articolului 27 din lege acesta este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor legii, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”.

Posibila stare de insolvenţă la Cluj Arena a apărut odată cu blocarea conturilor societăţii, de către Primăria Cluj-Napoca, în luna august 2015, pentru neplata impozitului pe clădire. Obligativitatea impozitului pe clădirea stadionului a fost  stabilit în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi. Deci, din luna august 2015, Cluj Arena trebuia să ceară intrarea în insolvenţă. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în ziua de azi. În plus, nu știm dacă cei de la Cluj Arena au urmat întocmai pașii stipulați de lege:

“Dacă la data expirării termenului de 30 de zile debitorul este angrenat, cu bună-credinţă, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligaţia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eşuarea negocierilor. 
Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv, debitorul ajunge în stare de insolvenţă, dar există indicii serioase că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credinţă, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condiţiile şi termenul de 5 zile de la eşuarea negocierilor. În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”.

Dar așteptăm cu interes să ni se furnizeze corespondența cu Tribunalul.

Cei de la Societatea Cluj Arena pot să invoce în apărarea lor faptul că au purtat în timp negocieri cu reprezenzanţii primăriei în vederea reeşalonării datoriilor. Însă singura modalitate prin care Primăria a reuşit să îşi recupereze o parte din creanţe au fost sumele încasate în mod direct în conturile societăţii.

Legea prevede că debitorul poate să adreseze Tribunalului o cerere în cazul în care starea de insolvenţă este iminentă. Cluj Arena nu a făcut acest lucru deşi sumele încasate lunar concretizau faptul că nu există nicio sansă ca societatea să îşi poată plăti datoria, deci starea de insolvenţă era iminentă.

Un alt argument în favoarea Cluj Arena este acela că a contestat în instanţă decizia Direcţiei de Taxe şi Impozite a primăriei privind executarea silită. Și că au așteptat să vadă dacă au câștig de cauză, au ba.

Acum să vedem ce zice procedura insolvenţei la cererea creditorului, în speţă Primăria Cluj-Napoca. 

“În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului. În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existenţa stării de insolvenţă. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciar”.

Primăria Cluj-Napoca, mulţumită cu firimiturile din conturile Cluj Arena, nu a demarat procedura de intrare în insolvenţă deşi avea tot dreptul. În acest sens din cele 3 milioane de lei, cât era estimată datoria societăţii, administraţia locală a primit sume infime rezultate din viramentele bancare ca urmare a închirierii stadionului pentru diferitele evenimente cultural sportive. Plata salariilor şi a utilităţilor, care au putut determina funcţionalitatea în regim de avarie a Cluj Arena, s-a făcut în mare parte din încasările cash. Acest lucru a putut fi posibil  ca urmare a faptului că negocierea privind regimul de închiriere a stdionului către Universitatea Cluj prevedea ca toate încasările de la meciurile echipei să fie încasate de societate. 

Partea penală a afacerii “Stadion”, o afacere 100% PDL-istă

Potrivit articolului 240, Cod Penal, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare neintroducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă în termen de 6 luni de la termenul prevăzut de lege.

“(1) Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”

Ar rămâne ca organele abilitate ale statului să ne lămurească care ar fi fost termenul legal de la care ar fi curs cele 6 luni…

Concuzie:

Din punctul nostru de vedere (dar nu suntem procurori și nici judecători) Primăria avea obligaţia de a cere intrarea în insolvenţă a societăţii Cluj Arena încă de la începutul acestui an (01.02.2016), dată la care, în dosarul nr. 13081/211/2015, Judecătoria Cluj-Napoca a respins contestaţia Societăţii Cluj Arena privind executarea silită pentru datoria de aproximativ 3 milioane de euro. 
Cluj Arena avea obligaţia, ca urmare a faptului că se ştia încă de la anunţarea controlului efectuat de Curtea de Conturi că nu va avea de unde să plătească datoria, să ceară insolvenţa

Cum niciuna dintre cele două administraţii, locale şi judeţene, nu a făcut demersurile necesare pentru demararea procedurii de intrare în insovenţă s-a ajuns ca prin retragerea dreptului de administrare asupra imobilului stadion, începând din 21.12.2016, Cluj Arena a intrat direct în faiment. Iar bugetul local a fost prejudiciat cu peste 3 milioane de euro. Am asistat la o țeapă demnă de un SRL care falimentează un butic.

O posibilă explicaţie a faptului pentru care Emi Boc, prin apartul de specialitate al primăriei, nu a cerut insolvenţa Cluj Arena ar fi faptul că speră ca stadionul să fie cedat gratuit, prin voinţă politică, de la judeţ la primărie. Acest lucru chiar dacă este legal, este total imoral. Construcţia stadionului a fost făcută din bugetul judeţului Cluj, cu un efort financiar de 28 de milioane de euro suportat de toate comunele, motiv pentru care n-au mai fost bani și pentru investiții utile județului – fapt cert este că drumurile judeţene au rămas impracticabile.

Rămâne de văzut dacă procurorii clujeni vor pune umărul şi vor ancheta „Afacerea Cluj Arena”, o afacere cam penală. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *