Piața Mihai Viteazu e un spațiu important în economia zonei centrale a orașului dar nu are conexiuni cu celelalte piețe istorice și e momentan doar un loc trist și urât prin care treci, dar nu zăbovești. Arhitecții spun că dacă s-ar muta aici o parte din evenimentele din Piața Unirii, locul ar reînvia.
Piața Mihai Viteazu înseamnă în prezent o aglomerare de spații aflate în decădere, dar piața s-ar transforma în mod uluitor sub creionul arhitecților locali dacă s-ar organiza un concurs de soluții. Până își rezolvă Primăria conflictul juridic care blochează proiectul de reabilitare, am vrut să vedem cum ar arăta piața dacă s-ar transforma din „rățușca cea urâtă” a piețelor istorice din Cluj-Napoca într-o frumusețe urbană. Am discutat cu doi arhitecți care ne-au spus cum văd ei o eventuală reabilitare a pieței.
Șerban Țigănaș a creionat o imagine a pieței în care pietonii au loc de promenadă, stațiile de autobuz din fața Cinematografului Florin Piersic sunt desființate și mașinile parchează în zonă doar subteran, o parte din evenimentele care au loc în aer liber în Piața Unirii se mută aici și Orășelul Copiilor reînvie. Din punctul lui de vedere, piața ar fi un punct comercial atractiv și nu ar mai fi doar un loc de trecere, ci unul de poposire.
Dan Clinci a imaginat piața ca pe o platformă urbană imensă în care să aibă loc diverse evenimente de interes local dar și național, un loc care să aparțină oamenilor în primul rând, și nu vegetației sau mașinilor care circulă intens prin zonă. Arhitectul își imaginează piața fără fântana arteziană căreia nu îi vede rostul și creionează un portret al pieței în care ea apare ca o scenă.
Zona ar putea deveni un punct de reper al pieței cu produse tradiționale
Piața Mihai Viteazu este acum o suprafață de tranziție între diverse puncte centrale din zonă, cum ar fi Cetățuia și centrul istoric sau centrul orașului și gara. Șerban Țigănaș a declarat că orașul ar fi mai funcțional dacă s-ar crea conexiuni între spații și s-ar amenaja în mod atractiv piața. Arhitectul vede un potențial mare în această piață și o imaginează ca pe un loc de confort urban. Ce înseamnă asta mai exact? „Ce trebuie să remarcăm e că Piața Mihai Viteazu are încă două-trei funcțiuni interesante pe care și le-a fixat istoric. Una din ele este piața de alimente tradițională care a stat acolo peste 100 de ani și care s-a tot reformulat (ba a ajuns hală agroalimentară, ba s-a mutat în spatele halei). Există aici această activitate comercială tradițională și din punct de vedere a ceea ce înseamnă la propriu o piață, e reperul principal în Cluj. Deci, e o zonă comercială foarte interesantă și care trebuie accesibilizată”, afirmă Țigănaș.
Mai multă lumină și mai mulți polițiști locali
Arhitectul spune că un mare minus al Pieței Mihai Viteazu este asocierea ei cu furturile. Tocmai de aceea, nu ar strica să fie patrulată mai des de polițiști locali și să fie mai luminată. „Dacă ar fi curat, dacă ar avea pavimente de calitate ca în centru, spații verzi, să aibă bănci, dacă ar deveni un loc sigur pentru că e asociat destul de mult cu criminalitatea și cu furtișagul, imaginea pieței s-ar schimba. Zona ar trebui reparată și luminată bine, Poliția Locală să stea și aici, nu numai în Piața Unirii. Sunt niște lucruri care ar crește reputația zonei. Ar trebui să devină o piață nobilă. Acolo e cinema-ul unde se deschide TIFF-ul, unde se întâmplă lucruri frumoase; ar trebui să devină ca spațiul din fața Operei. Cu foarte mare plăcere îmi aduc aminte că înainte de a fi acolo statuia lui Mihai Viteazu, se organiza așa-numitul Orășel al Copiilor. Amenajarea de iarnă clasică în Cluj, care acum se face în Piața Unirii, era în Piața Mihai Viteazu și pentru copiii din anii aceia era un loc frumos. Era un loc în inima clujenilor, acum e un loc care nu mai e asociat cu nimic. Nu se mai întâmplă acolo nimic”, este de părere arhitectul Șerban Țigănaș.
Târgurile și concertele ar trebui să aibă loc în Piața Mihai Viteazu
Arhitectul Șerban Țigănaș este de părere că târgurile și concertele ar trebui să aibă loc în Piața Mihai Viteazu, care ar fi astfel un loc de interes și pentru turiști. ,,Eu am spus de multe ori că Piața Mihai Viteazu, datorită configurației și spațiului, ar putea să atragă activități foarte interesante care acum sunt prea multe în Piața Unirii. Poate concerte, poate o serie întreagă de manifestări care aduc corturi în Piața Unirii, chiar târgurile nu ar trebui să fie acolo. Piața Mihai Viteazu, fiind mai amplă ar putea să găzduiască foarte bine aceste activități la distanță de destul de mică de kilometrul 0 (care nu trebuie să rezolve toate problemele orașului). Ar fi înviorată de aceste activități. Evident, dacă spațiul este reabilitat”, a punctat Șerban Țigănaș.
Părculeț cu copaci, băncuțe și patinoar în locul fântânii arteziene
Arhitectul clujean Dan Clinci consideră că Piața Mihai Viteazu este locul ideal pentru amenaajarea unui patinoar. Iar fântâna arteziană ar trebui să dispară. „E foarte mare presiune pe Piața Unirii. Piața Mihai Viteazu ar veni să o completeze. Mihai Viteazu ar putea să se transforme de exemplu în piața care are un târg al florilor în fiecare lună mai și în luna octombrie găzduiește Ziua Recoltei cu producători veniți din toate colțurile lumii. În piața Unirii să avem concerte, iar aici târg de produse populare, târg de motociclete etc. Dacă o vedem cu ochii minții ca pe platformă, ne dăm seama imediat că aici e un potențial pe care orașul îl irosește. În primul rând, ar trebui eliminată iarba ca să mărești platforma pieței, apoi fântâna arteziană care nu mai este la nivelul anului 2017 și e foarte mare. În schimb, acea parte din jurul fântânii care are niște pini frumoși se poate îndesi cu vegetație și transforma într-un mic părculeț. Decât să ții iarba, în locul fântânii faci o minunăție de părculeț cu băncuțe, cu flori și în fața statuii Orășelul Copiilor. Acolo ar fi locul unde poți să pui un patinoar fără să fie înghesuială”, explică Dan Clinci.
O platformă care să fie doar a pietonilor
Piața Mihai Viteazu, ocolită acum de majoritatea clujenilor și-ar putea redobândi statutul pe care îl avea odinioară dacă ar fi amenajată în avantajul pietonilor, după cum sugerează arhitectul Dan Clinci. ,,În 1976, piața a fost amenajată în forma pe care o vedem astăzi. S-a păstrat doar fântâna mare și a apărut breteaua de circulație. Părerea noastră, a arhitecților e că ar fi benefic să dispară acea bretea de circulație. S-a găsit o soluție, erau discuții cu directorul RATUC care propunea să se mute autobuzele unde e parcarea de la fosta agenție CFR, în dreapta cinematografului. Ai obține în fața cinematografului o adevărată dală urbană. Ai avea o suprafață de 7000 m pătrați care ar fi destinată pietonilor, ceea ce ar fi minunat. Dar chiar dacă nu se elimină această bretea-dacă se consideră că nu e posibil din considerente de transport- atunci ar fi benefic ca măcar fântâna arteziană să fie demontată de acolo deoarece ocupă 250 m pătrați fără să mai aibă farmecul pe care îl avea pe când era doar piața. Ar fi un câștig foarte mare de spațiu. După aceea, toată piața e ocupată de un rondou mare în jurul statuii, care e un spațiu pierdut, dar cu care nu ai ce face. În schimb, restul pieței e foarte subutilizată. Există doar o zonă de circulație centrală, restul pieței este ocupat de iarbă. Nu propovăduiesc tăierea copacilor-sunt doar 12 copaci în piață, ei ar trebui să rămână-însă ar trebui înlocuit gazonul, care nu-și are rostul în centrul orașului, cu suprafață pietruită pentru că astfel piața s-ar transforma într-o platformă de 5000 de m pătrați măcar. Orașul are parcuri, nu poți să pui pomi peste tot. În momentul acela, piața Mihai Viteazu ar putea să înceapă să preia de la piața Unirii o mulțime de funcțiuni”, este de părere Dan Clinci.
De ce să avem o platformă mare din dale în loc de iarbă
Potrivit arhitecților clujeni, toate marile orașe din Europa au regândit piețele similare cu Mihai Viteazu pentru că în anii ‘50-’60 au fost gândite ca locuri în care nu se face nimic. În schimb, acum oamenii sunt obișnuiți să aibă activități permanent. „Toate orașele mari ale lumii și-au retransformat amenajările peisagere în plăci de piatră. De ce? Pentru că ele sunt niște scene. Sunt făcute să adăpostească viața orașului care trebuie să fie mereu vie și inter-schimbabilă. Dacă azi ai tarabe, mâine trebuie să ai acolo o scenă, poimâine un patinoar. Unde și-ar exprima cetățenii nemulțumirea la proteste dacă acolo ar fi pomi? Evident, nu sunt împotriva verdeții. Dar ordinea e următoarea: omul, pe locul doi pomul și de-abia pe locul trei mașina. Deci, mașina este cea care nu are drepturi în oraș. Oricât ar comenta proprietarul de mașină, toate observațiile sale sunt specifice unei gândiri de anii ‘50-’60. Atunci toată lumea credea că mașina e viitorul omenirii și toate orașele și-au făcut șosele suprapuse. Acum regretă și încearcă să le demonteze pe miliarde de euro”, spune Dan Clinci.
Lipsa zonei pietonale a dus la decăderea pieței
Absența pietonilor a dus la decăderea economică a pieței, în opinia arhitectului Șerban Țigănaș care ne-a spus despre o idee care s-a discutat între arhitecții locali. „Dacă acolo s-ar realiza o continuitate pietonală- asta e o idee care s-a mai discutat între noi, arhitecții – atunci am putea avea o extindere a posibilelor localuri și terase care ar fi în zona respectivă. Poate fi păstrată fântâna și redesenată dar e altceva când e aproape de pietoni și nu aproape de pasagerii care stau să se îmbarce în autobuz. Văd o piață redesenată astfel încât circulația rutieră să fie mai eficientă, dar să se cedeze unele suprafețe pietonilor pentru că absența pietonilor dă decăderea economică a pieței. Magazinele de acolo sunt fie în paragină, fie de factură ieftină și oamenii nu se mai plimbă până acolo, eventual ajung până la Central. S-a cam terminat cu interesul pietonal în zona respectivă”, afirmă Șerban Țigănaș.
Oaze de verdeață în piață
Dacă unii arhitecți consideră că fântâna arteziană poate fi desființată, alții sunt de părere că poate rămâne și să fie înconjurată de oaze de verdeață. „Piața are toate condițiile spațiale să devină un punct de atracție pentru pietoni. În prima parte, ar trebui rezolvată lumea subterană a pieței, să se facă un parking apoi spațiul ar trebui să capete mai multă calitate pentru pietoni. Deocamdată este o megaintersecție pentru mașini și în mijlocul pieței e o insulă în care nu ai ce face în afară de a-l contempla pe marele voievod. După rezolvarea corectă a tuturor problemelor de trafic (cu diminuarea prezenței supraterane a autovechiculelor și cu sensuri unice pe laturile pieței eventual, ori pietonizarea parțială-ceva asemănător cu ce s-a întâmplat pe Eroilor) altă chestiune importantă ar fi suprafețele plantate cu vegetație care să producă umbră. Oazele de verdeață ar fi în zona centrală a pieței, poate chiar limita nordică, în așa fel încât să proiecteze umbra. Acolo este loc pentru o oază de vegetație adevărată. Componenta asta poate fi adăugată acolo și ar fi minunată pentru că în zona centrală un copac e rar. Această piață se luptă în a-și dobândi un caracter”, subliniază Șerban Țigănaș.