V-ați întrebat cum ar arăta Clujul dacă ar deveni vertical, la propriu? Fosta platformă industrială a Clujului s-ar putea transforma într-un business park cu clădiri foarte mari dacă municipalitatea ar lua în calcul un oraș pe verticală.
Dacă într-o dimineață s-ar aprinde în mintea cuiva beculețul unei idei care ar presupune să avem și la Cluj clădiri foarte înalte, zgârie nori ar putea fi pusă în practică? Clujul are foarte multe probleme pe orizontală, cum ar fi aglomerarea din trafic, praful de pe străzi, gunoaiele neridicate sau clădirile înghesuite; dacă orașul s-ar mai extinde pe verticală cum ar arăta? Am întrebat doi arhitecți clujeni dacă s-ar justifica ambiția de a avea și la Cluj clădiri foarte înalte și răspunsurile au fost surprinzătoare.
Arhitectul Dan Clinci spune că într-un oraș care e în continuă dezvoltare economică se justifică prezența clădirilor foarte înalte, dar ca să înțelegem termenul de zgârie nori ne-a spus și cum au apărut aceste clădiri.
“În primul rând, creșterea economică a unui oraș aduce după sine la un moment dat necesitatea construirii de spațiu locativ pentru organisme care presupun colective mari de oameni, sute poate mii de oameni. Acest tip de spațiu locativ justifică construirea clădirilor înalte și foarte înalte. Ca paranteză, în România clădirile sunt considerate înalte până la 42 de metri și foarte înalte peste 42 de metri. Deci, probabil accepțiunea de zgârie-nori se referă la aceste clădiri foarte înalte. Zgârie-norii în sine au apărut în centrele orașelor moderne care nu au un centru istoric, cum ar fi orașele americane și au apărut pentru că terenul din centrul orașului e foarte scump. Vă dați seama că la 1000 de metri amprentă la sol, un bloc de o sută de etaje folosește 100.000 de metri, cumpărând doar 1000 de metri”, a explicat arhitectul Dan Clinci.
Ce probleme vin la pachet cu clădirile foarte înalte
Chiar dacă au o mulțime de facilități, clădirile ultramoderne și foarte înalte aduc cu ele și dezavantaje oriunde ar fi amplasate. Că e vorba de New-York, Londra sau oricare alt oraș mare, iar Clujul cu atât mai mult nu ar face excepție.
“Clădirile foarte înalte atrag după sine o mulțime de probleme: sunt scumpe, sunt sofisticate, necesită structuri dificile, sisteme de evacuare grele. Aduceți-vă aminte, din Turnurile Gemene nu s-a putut pleca. În caz de probleme, accidente nu sunt o soluție fericită. Zgârie norii se justifică pentru comunități productive mari. Părerea mea este că nu se pot construi în centre istorice. În momentul când construiești în centru un zgârie nori în care lucrează 3000 de oameni vei avea 3000 de mașini parcate sau pe care nu poți să le parchezi, și 3000 de oameni care se fâțâie încolo și încoace la 8-9 dimineața și după-amiaza. Ambiția de a face un zgârie nori în oraș nu se justifică. Nu aduce nimic. Mai ales că cei care vin la serviciu nu sunt o populație care să fie în contact strâns cu orașul. Nu e comod să trăiești într-un zgârie nori. Urci și cobori cu liftul ăla, ești expus riscului. Nu poți deschide geamul în zgârie nori, nu ai balcon. E o soluție adoptată de orașele foarte mari. Nu o să găsești niciodată zgârie nori în orașe mai mici de câteva milioane de locuitori. Nici măcar în orașe de un milion de oameni. Inclusiv în orașele, știu eu italiene, o să mai vedeți câte unul că a fost mândră nu știu ce companie aeriană să își facă un bloc. Și ăla e de 20 de etaje, nu-i de 100. Pe astea le întâlniți în orașele foarte mari, dar care sunt înghesuite”, spune Dan Clinci.
Perspectiva sa este împărtășită și de arhitectul Ionel Vitoc, care spune că s-ar dubla aglomerația urbană deja existentă în Cluj.
“La amplasarea unor astfel de clădiri, părerea mea e că trebuie să se țină cont foarte mult și de capacitatea stradală pentru că altfel oricâte parcări am face la aceste clădiri, dacă nu are și posibilitatea de acces sau de ieșire din ea, se construiesc degeaba. Ele se înăbușă în propria tehnică auto care este acum. Orașul nu e pregătit pentru clădiri așa de înalte și pentru o densitate foarte mare pentru că gabaritul străzilor este încă foarte, foarte deficitar. Vedeți ce aglomerații se produc acum, dărămite în momentul în care am amplifica înălțimea. Deci, din punct de vedere estetic în afara centrului istoric, nu sunt împotriva clădirilor înalte. Dar ele trebuie făcute cu foarte mult discernământ din cauza încărcării circulației. Asta este problema”, este de părere Ionel Vitoc.
Cum s-ar putea dezvolta Clujul pe verticală
Ideea de a se dezvolta Clujul pe verticală nu e rea și avem zone cu potențial dar înălțimile ar trebui adaptate pentru țara noastră. Arhitecții spun că nu ne putem compara cu alte țări. Totuși orașul de cinci stele ar mai putea primi o stea pentru verticalitate arhitecturală dacă s-ar valorifica anumite terenuri cu mulți metri pătrați. Dan Clinci consideră că în cazul Clujului se justifică construcțiile cu mulți metri pătrați dar care nu trebuie să fie neapărat foarte înalte și care se pot amplasa foarte bine pe suprafața fostei platforme industriale a Clujului.
“În toată această zonă sunt nenumărate spații nefolosite, aflate în paragină sau închiriate unor mici ateliere care fac nebunii. Acolo se poate dezvolta foarte bine un adevărat Business Park care nici nu va necesita investitorilor să cheltuiască averi ca să facă zgârie nori. Se pot face clădiri ample, se poate constitui fosta platformă într-un cartier de blocuri din sticlă, din ce vreți și care să înghită business-ul producătorilor care au nevoie de colective mari. Toate orașele post-industriale din Europa au folosit acest model. Ar fi mai ușor să meargă oamenii și până în Florești de exemplu pentru că merge mai comod pe centuri ocolitoare, își parchează mașina pe o platformă cât vezi cu ochii și intră în clădirea aia unde are masă de ping-pong, sală de fitness. Densitatea construirii la Cluj nu cred că justifică zgârie nori. În New York le-au putut face pentru că nu era un oraș istoric. În România termenul zgârie nori nu e cuantificat. Clădiri foarte înalte sunt cele care trec de 42 de metri. Gândiți-vă că în China blocurile normale sunt alea de 20 de etaje”, a spus arhitectul.
Clădirile înalte ar trebui făcute cu mult discernământ
Dacă vom construi vreodată în Cluj clădiri foarte înalte, va trebui să o facem cu mult discernământ. Ionel Vitoc ne-a spus că orașul încă nu e pregătit. Iar în centru nici nu se pune problema să riscăm construirea unor clădiri înalte.
“În zona centrului istoric e necesară stabilirea unei înălțimi care să nu fie deranjantă. Personal, consider că în centrul istoric fronturile străzii trebuie să se ridice. În afara centrului istoric, pun problema altfel. Pentru că terenul e foarte scump, cred că un regim mai înalt P plus 8, P plus 10 este un regim foarte bun pentru orașul nostru. Clădiri mai înalte decât atâta trebuie studiate -nu sunt împotriva lor – se pot turna în anumite locuri pentru a marca un capăt de perspectivă, pentru a marca un cartier sau pentru a da personalitate unei anumite zone…La amplasarea unor astfel de clădiri, părerea mea e că trebuie să se țină cont foarte mult și de capacitatea stradală pentru că altfel oricâte parcări am face la aceste clădiri, dacă nu are și posibilitatea de acces sau de ieșire din ea, se construiesc degeaba. Ele se înăbușă în propria tehnică auto care este acum. Orașul nu e pregătit pentru clădiri așa de înalte și pentru o densitate foarte mare pentru că gabaritul străzilor este încă foarte, foarte deficitar. Vedeți ce aglomerații se produc acum, dărămite în momentul în care am amplifica înălțimea. Deci, din punct de vedere estetic în afara centrului istoric, nu sunt împotriva clădirilor înalte. Dar ele trebuie făcute cu foarte mult discernământ din cauza încărcării circulației. Asta este problema. În rest, ele chiar dau bine. Clădiri înalte s-au făcut, sigur nu foarte înalte, limitate la 8-10 etaje pe Aurel Vlaicu, zona Mărăști și ele arată foarte urban. În locul Bibliotecii Județene acolo se preta o clădire cu 20-30 de etaje fără nicio problemă, era un capăt de perspectivă , o zonă degajată. S-a dus acel moment. Clădirile foarte înalte trebuie localizate cu grijă”, a punctat arhitectul Ionel Vitoc.