Din oras

EXCLUSIV. Cifru ADN pentru secretele de stat, marca UTCN

O doctoranda a Universitatii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) a obtinut medalia de aur si un brevet de inventie la un salon international de inventica pentru un sistem de criptare de tip OTP bazat de secvente aleatoare, imposibil de descifrat. Sistemul imbina in codare diferite tipuri de structuri ADN. Olga Tornea, tanara care a inventat algoritmul, e absolventa a doctoratului Q-DOC de la UTCN, iar in prezent lucreaza la Nisa, in Franta.

Secretele de stat pot fi codate pe model de Cluj, gratie unei inventii a unei doctorande a UTCN. La numai 27 de ani, Olga Tornea, din Republica Moldova, a dezvoltat, in laboratoarele UTCN de la Cluj-Napoca, un sistem imbatabil de codare a mesajelor, care mixeaza segmente de ADN, in functie de “reteta” emitatorului.

“E vorba de un generator de secvente aleatoare pure. Acestea sunt extrem de utile pentru aplicatiile criptografice dar nu numai. Se genereaza chei lungi care au un caracter aleator, care nu poate fi reprodus. Un generator aleator pur este extrem de greu de realizat fizic. Aplicatiile sunt in primul rand in criptografie. Este vorba de un algoritm de tip One Time Pad (OTP). O cheie de criptare e utilizata o singura data si are cel putin aceeasi lungime cu a mesajului in clar”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, conducatorul de doctorat al Olgai Tornea, profesorul ing. Monica Borda.

Calea telefonica intre baza si utilizator este criptata cu ajutorul unei chei pseudo-aleatoare prin amestecarea diferitelor structuri. Aceste chei sunt mult mai usor de generat si totodata mult mai usor de spart, arata specialistii. Inventia de la UTCN cripteaza mixarea segmentelor ADN dupa propria reteta a emitatorului si poate face codurile imposibil de spart, cu ajutorul alfabetului cuaternar din ADN.

“O solutie propusa de noi este de a genera o asemenea cheie de orice lungime si in numar oricat de mare (…) Alfabetul ADN-ului este cuaternar. Are patru baze. Acest ADN care codeaza informatia genetica are un caracter aproape aleator. Cum se justifica acest caracter aleator? Prin faptul ca nu se poate comprima. Gradul de compresie e extrem de redus, fapt ce ii confera acest caracter aleator, impredictibil. Faptul ca noi putem sa-l multiplexam, il aleatorizeaza cu atat mai mult. El ar putea fi recitit, insa noi il multiplexam. Schimbam. Schimbam segmente, mixam segmentele. Sau folosim multiplexare de la diverse organisme. (…) Practic cele patru litere ale codului genetic il transformam intr-un binar normal. Necesita o lungime de doi biti pentru a coda binar patru elemente, e banal, simplu. E o conversie de la codul ADN la alfabetul binar. Cele patru baze se codeaza fiecare cu cate doi biti, iar cand il citesc nu citesc bazele ci citesc, de fapt, bitii. Prin urmare, cheia noastra e o cheie binara, dar impredictibila, la care informatia tot numeric se transmite, tot numeric se proceseaza. Este tot binar. Cand ajung la receptive utilizez aceeasi cheie la informatia codata si textul se revede in clar foarte rapid, foarte robust. E un cifru foarte robust”, a continuat Borda.

Cercetarea s-a bazat pe simulari, dar aplicatiile practice pot tenta bancile, dar chiar si pe hackeri. Pentru a continua cercetarile pentru cifrul ADN, la UTCN s-a introdus un curs de prelucrarea semnalului genomic.

“O secventa dintr-un cromozom poate fi utilizata pentru o cheie aleatoare sau prin multiplexare, adica amestecare: de la fiinte vii, animal, om sau floare. Practic, cheia asta este: sa aleg, in functie de ceea ce am de facut, secventa care imi trebuie si datele care trebuiesc transmise. Nu transmit cheia in intregime ci modul in care am realizat-o, ca la destinatar sa se poata reface aceeasi cheie. Ceea ce codez si transmit printr-un algoritm utilizat criptografic, transmit numai datele: modalitatea de obtinere, din ce date de identificare ale secventei au fost folosite si cu aceasta am rezolvat generarea cheii care este generate identitc la partea de receptie. Ceea ce se transmite este la o dimensiune foarte mica”, arata specialistii UTCN.

Informatia poate fi transmisa la distanta sau poate sa fie memorata pe un suport magnetic sau DVD si criptata, cu alte chei si alt protocol. Specialistii sustin ca inventia poate fi regasita oriunde: de la telefoane mobile, la securitate bancara, dar poate fi aplicata cu succes in metodele militare de criptare.

“Multe din aplicatiile mobile merg pe cloud mobile. Nu mai trebuie ca un utilizator sa aiba toate resursele. El poate sa stocheze o serie de date in servere uriase, cloud, in care lumea poate sa-si puna ce doreste. Problema cea mai mare e de securitate. Utilizatorul isi poate face singur criptarea, usor. Aplicatiile sunt foarte des utilizate in aplicatiile militare. Acelea insa sunt reproductibile, pentru ca sunt mesaje pseudo-aleatoare. Sunt situatii in care omul isi poate regla cifrul cum doreste. Practic fiecare isi poate alege si schimba cum vrea criteriile. Eu vad un foarte mare potential al inventiei”, arata profesorul Borda.

Pentru inventia sa, Olga Tornea a fost medaliata cu aur si diploma de excelenta la Salonul de Inventica Pro Invent 2013. Olga Tornea a lucrat din facultate pe aceasta directie. A absolvit Facultatea de Electronica, Comunicatii si Tehnologia Informatiei sectia Telecomunicatii Engleza, a urmat Masteratul francofon de doi ani Prelucrarea Semnalului si a Imaginilor (TSI) de la UTCN si Universitatea Nice Sofia Antipolis. A fost doctorand 3 ani in proiectul Q-DOC si a lucrat pe un generator care poate dezvolta secvente aleatoare pornind de la secventele ADN, din bazele de date genetice din lume. Inventia s-a realizat pe un teren deja arat, in care preocuparea pentru prelucrarea semnalului genomic a existat de cel putin 10 ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *