Recent a fost dat publicității un studiu privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017, realizat de către Patronatul Investitorilor Autohtoni Români (PIAROM). Astfel, scopul acestuia este de a releva principalele particularități ale pieței muncii, precum și de a evidenția domeniile pe care se poate sprijini dezvoltarea durabilă a țării. De altfel, sunt surprinse și aspecte îngrijorătoare în ceee ce privește piața muncii din România. De asemenea, au fost urmărite îndeaproape tendințele de evoluție ale principalelor industrii angajatoare din România, dar în egală măsură și evoluția pieței muncii în sectoarele industriale în care capitalul autohton este predominant.
Cele 4 secțiuni ale Studiului se conturează astfel:
tendințele generale privind evoluția forței de muncă în perioada 2016-2017.
structura și dinamica forței de muncă la nivelul principalelor sectoare angajatoare.
dinamica și structura forței de muncă în sectorul de cercetare-dezvoltare și inovare.
dinamica forței de muncă la nivelul sectoarelor dominate de capitalul autohton.
Principalii parametri care definesc structura generală a forței de muncă din România în anul 2017 relevă o dinamică importantă a pieței forței de muncă, concomitent cu o evoluție diferențiată la nivel regional:
România se află în continuare printre țările europene cu cea mai mică acoperire a populației active cu contracte de muncă.
Cca. 27% din contractele de muncă încheiate la nivel național (1,4 milioane) sunt înregistrate în Regiunea București-Ilfov.
Alte 16,5% din contractele de muncă încheiate la nivel național, respectiv 860 mii, sunt înregistrate în 4 județe caracterizate printr-un nivel ridicat de dezvoltare economică (Cluj, Timiș, Brașov și Prahova), în timp ce la polul opus se află 5 județe (Mehedinți, Giurgiu, Călărași, Ialomița și Covasna) care cumulează mai puțin de 3,5% (177,5 mii).
Cea mai mare concentrare de specialiști în diverse domenii de activitate se află în județele Cluj (25,87%), Iași (25,36%) și București (25,10%). Elementul pe care cele 3 județe îl au în comun este reprezentat de faptul că la nivelul acestora se găsesc cele mai prestigioase centre academice de învățământ superior din țară, conturându-se o corelație între prezența și performanța centrelor academice și numărul de specialiști în diverse domenii de activitate existent pe piața muncii.
În același timp, un învățământ profesional bine conturat și susținut în mod corespunzător ar putea consolida categoria profesională a muncitorilor calificați, care în esență contribuie în mod semnificativ la menținerea clasei sociale de mijloc.
Cea mai accentuată dinamică a numărului de contracte de muncă s-a înregistrat în județele Argeș (+7,99%) și Dolj (+9,04%).
Perioada 2016-2017 a adus o încetinire a ritmului de creștere a ponderii muncitorilor necalificați în total forță de muncă (de la 15,10% la 15,20%).
Cea mai mare rată de acoperire a populației active cu contracte de muncă se înregistrează în Municipiul București.
Pe pozițiile următoare se află județele Brașov, Sibiu, Argeș, Timiș și Cluj, cu ponderi ale indicatorului situate între 68% și 71%, care au în comun un nivel ridicat de dezvoltare a industriei prelucrătoare specializată în sectoare cu valoare adăugată mai ridicată (ex.: industria auto), dar și o industrie a turismului mai bine dezvoltată.
Cea mai mică pondere a numărului de contracte de muncă raportată la populația activă se înregistrează în județele Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Botoșani și Dâmbovița, cu valori ale indicatorului situate între 27% și 36%.
click foto pentru imagine completă
Studiul scoate în evidență o simptomatologie complexă a pieței muncii în ceea ce privește modul de salarizare a personalului angajat, existând numeroși factori care alimentează un decalaj important de competitivitate între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește latura pecuniară a muncii. România se afla, în anul 2017, pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul mediu al forței de muncă.
În plan regional, nivelul salariilor de încadrare din Municipiul București este cu 24,71% mai mare decât media națională. De asemenea, niveluri de salarizare mai ridicate (cu 7,35% până la 12,65%) în raport cu media se înregistrează și în județele Cluj, Timiș, Sibiu, Brașov și Ilfov (+7,35%).
Municipiul București rămâne principalul angajator din sectorul logistică, în același timp, în județe precum Cluj sau Argeș, activitatea de transport marfă este mai dezvoltată decât activitatea de depozitare.
Cca. 57% din personalul organizațiilor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare este concentrat în Regiunea București/Ilfov. Un alt indicator relevant pentru sectorul CDI, inclus în analiza PIAROM, este raportul
dintre numărul de contracte de muncă înregistrate în sectorul CDI și numărul total de contracte de muncă.
Cel mai ridicat potențial de inovare îl au județele Ilfov, București, Cluj și Iași, la polul opus situându-se județele Botoșani, Buzău și Giurgiu.
Structura forței de muncă din România se caracterizează de asemenea printr-o pondere ridicată a lucrătorilor în domeniul serviciilor, pe fondul detașării comerțului ca fiind a doua ramură a economiei prin prisma numărului de contracte de muncă, după industria prelucrătoare, cu un număr de 889.415 contracte de muncă (în creștere cu 13,31% față de anul 2015).
Astfel, cele mai multe contracte de muncă asimilate domeniului comerțului se înregistrează în Municipiul București (245.729 contracte de muncă), județele Ilfov (58.619 contracte de muncă), Timiș (37.033 contracte de muncă), Cluj (33.380 contracte de muncă) și Prahova (31.085 contracte de muncă). Aceste 5 unități administrativ-teritoriale derang I regrupează 45,63% din contractele de muncă în domeniul comerțului din România.
Astfel, pe baza tabelului de mai sus, pot fi consemnate următoarele concluzii:
Specialiști în diverse domenii de activitate:
cea mai ridicată pondere: județul Cluj – 25,87%;
cea mai redusă pondere: județul Satu-Mare – 12,35%.
Județele Cluj și Iași (25,87%, respectiv 25,36%) își dispută supremația cu municipiul București (25,10%) în ceea ce privește numărul contractelor de muncă aferente specialiștilor în diverse domenii de activitate.
Ca element de noutate, studiul realizează în premieră o analiză la nivelul sectoarelor industriale în care capitalul majoritar este românesc, întrucât acestea generează în mod direct creștere economică în PIB și pot constitui originea unei creșteri de competitivitate, care să permită României să părăsească penultimul loc în ierarhia statelor Uniunii Europene și să contribuie la o creștere economică sustenabilă.
Rezultatele studiului constată faptul că piața forței de muncă urmează o dinamică ascendentă față de nivelul anului 2016, dinamică reflectată în special în indicatori cantitativi (creșterea numărului de contracte de muncă, creșterea numărului de locuri de muncă, creșteri pe anumite sectoare de activitate strategice, etc.
Pe de altă parte, sub aspectul creșterilor de natură calitativă, evoluțiile sunt mult mai lente: nivelurile salariale sunt în continuare cele mai scăzute din Uniunea Europeană, exceptând Bulgaria; forța de muncă este angrenată în industrii care nu generează valoare adăugată și sunt în subsolul clasamentului de productivitate la nivelul Uniunii Europene; ponderea muncitorilor necalificați în total forță de muncă se menține la un nivel ridicat; o mare parte din contractele de muncă analizate se află în zona salariului minim pe economie.
sursa foto: piarom.ro