Primarul Emil Boc le-a cerut, în mod public şi repetat, noilor parlamentari clujeni, aleşi în decembrie 2016, să susţină marile proiecte de infrastructură ale municipiului Cluj-Napoca. Edilul a făcut un apel la aceştia să facă lobby la premierul Grindeanu pentru ca drumul expres Transregio Feleac, inclus în Masterplanul general de transport al României, să fie una dintre priorităţile actualului Guvern.
Emil Boc susţine metaforic că municipiul Cluj-Napoca este “Cloşca cu puii de aur” a României. Este adevărat că oraşul condus de Emil Boc în ultimii 12 ani este pe locul cinci în privinţa contribuţiilor la bugetul de stat, motiv pentru care are mare nevoie ca proiectele majore de infrastructură să fie susţinute de la Bucureşti. În acest sens, edilul le-a cerut în mod public parlamentarilor clujeni să reamintească Cabinetului Grindeanu faptul că drumul expres care ar urma să uşureze traficul pe ruta vest-est, dintre ciotul de autostradă de la Gilău şi Centura de Diamant Vâlcele-Apahida ar trebui să fie o prioritate.
„Suntem al cincilea contributor, cel mult, şi pe locul al 36-lea ca bani care se întorc de la Guvern. Suntem un contributor net la bugetul public naţional. Ori Cluj – Floreşti este cea mai aglomerată rută de transport şi de trafic din România, peste Bucureşti – Otopeni.Un guvern înţelept nu vrea să omoare cloşca cu puii de aur. Clujul are o contribuţie esenţială la bugetul naţional. Dacă Clujul va fi blocat prin aceste obiective care ţin de Bucureşti, de competenţa guvernului, înseamnă că şi guvernul îşi va tăia o cracă de sub picioare. Ori trebuie să se înţeleagă că nu poţi să sufoci un oraş care produce, o cloşcă cu pui de aur, cum i-am spus metaforic: un guverm trebuie să ţină cont de acest lucru. La începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, care înseamnă 1 februarie, voi face un dosar pentru fiecare parlamentar de Cluj, cu traseul centurii ocolitoare, cu extras din Masterplanul de transport, aprobat de Uniunea Europeană, cu suma de 150 de milioane de euro, la cât a fost evaluată lucrarea, cu cei 38 de kilometri, cu cine are atribuţii şi să ştie fiecare parlamentar de Cluj, mai ales cei care sunt la putere, că au obligaţia faţă de aceşti cetăţeni ai judeţului, care i-au votat, ca în fiecare săptămână să raporteze clujenilor ce au făcut pentru acest obiectiv fundamental”, a afirmat ieri Emil Boc la Realitatea FM.
Ce a uitat Emil Boc să spună la radio este că în perioada 2008-2012, adică pe vremea când deţinea aceeaşi funcţie ca Grindeanu, avea posibilitatea de a susţine şi finanţa marile proiecte de infrastructură rutieră ale judeţului Cluj. La acea vreme, cu Boc premier, Clujul era considerat un judeţ privilegiat.
Nu poate fi negat faptul că de le Bucureşti Emil Boc nu a făcut acest lucru, dacă e să luăm în considerare finalizarea în timpul mandatului său de premier Centura Vâlcele Apahida însă la modul în care s-a dezvoltat Clujul în ultimul deceniu acest proiect, atât de util, este unul “nesemnificativ” faţă de nevoile actuale şi reale ale cetăţenilor. Trebuie reamintit faptul că timpul în care a fost construită centura Vâlcele- Apahida a fost de 5 ani, iar costurile suportate de la buget s-au scumpit de la 90 de milioane de euro în 2006, la 140 de milioane de euro la data inaugurării. Tot în mandatul de premier a lui Emil Boc s-a inaugurat primii kilometri din Autostrada Transilvania.
“Centura e o operă de arta în comparaţie cu autostrada la şes sau cu o lucrare la şes. Pe de altă parte, sa nu uitaţi că în 2007 – 2008 liberalii au oprit lucrarile aici. De ce nu îi intrebaţi pe ei? Nu numai că au oprit lucrările, dar le-au şi contestat. Fiecare clujean ar trebui sa îl intrebe pe domnul Nicoară pentru că putea cu doi ani mai repede să fie finalizată această centură şi să fi scăpat de Tir -urile din oras. Domnul Nicoară s-a opus proiectului. A fost la guvernare în 2007 – 2008 si domnul Tariceanu nu a finantat cu nimic aceasta lucrare si au bagat-o in conservare si, in sfarsit, dupa greutatile care au fost am ajuns la situatia de a o finaliza”, a declarat Emil Boc în octombrie 2011.
Nu mare ar fi mirarea ca în cazul în care drumul expres Transregio Feleac nu ar fi inaugurat până la alegerile locale din 2020. Să îl vedem pe Emil Boc pe micul ecran aruncând vina pe guvernarea roşie pentru faptul că municipiul Cluj-Napoca nu are o centură.
Tot în calitate de premier, Emil Boc a susţinut finanţarea, cu bani din Fondul de rezervă al Guvernului, a unui alt proiect imperios necesar comunităţii clujene. Guvernul Boc a finanţat cu 14 milioane de euro edificarea stadionului Cluj Arena a cărui societate, administrată de sinecurişti politici, a dat un tun de peste 3,5 milioane de euro bugetului municipiului Cluj-Napoca, condus de Emil Boc.
Până la demararea efectivă a proiectului drumului expres Gilău-Centura Apahida va mai curge multă apă pe Someş. Motivul este că, deşi se discută de această centură de sud a Clujului de mai bine de 10 ani, nu s-au făcut demersurile în vederea exproprierilor. Cum pe traseul viitorului drum expres există multe persoane care s-au luptat ani buni în instanţă pentru redobândirea proprietăţii asupra terenurilor este greu de conceput că respectivii vor accepta fără o luptă în instanţă o nouă expropriere. “Cloşca cu puii de aur” putea avea încă din 2011 un Spital Regional de Urgenţă în comuna Floreşti. Proiectul a fost susţinut de la Palatul Victoria de Emil Boc, însă nu a mai ajuns să fie finanţat.
Concluzia e că degeaba Emil Boc se căciuleşte în prezent la actualii parlamentari să îi fie susţinute marile proiecte de infrastructură, atâta timp cât atunci când a avut în mână pâinea şi cuţitul, Emil Boc a preferat să taie salarii şi pensii.