Pe Emil Boc nu îl doare gura să promită. Din păcate, edilul, prin aberaţiile pe care le debitează pe calea undelor radio, îi ia pe clujeni de proşti. Ultima idee năstruşnică lansată în spaţiul public de “maestrul promisiunilor neonorate“ a fost în această dimineaaţă la Realitatea FM. Emil Boc a anunţat că intentionează amenajarea unui parc de 100 de hectare destinat locuitorilor din municipiul Cluj-Napoca şi satul Floreşti.
După ce a eşuat în amenajarea celei mai mari zone verzi a municipiului Cluj-Napoca, aşa numitul Parc de Est, unde primăria a autorizat construirea de blocuri, primarul a afirmat azi că doreşte amenajarea unui nou parc de aproximativ 100 de hectare în zona de vest a municipiului, la intrarea în Floreşti.
Cum nu îl doare gura să promită, în această dimineaţă Emil Boc le-a băgat în cap clujenilor o nouă promisiune care este departe de a putea fi pusă în practică. Edilul a propus înfiinţarea unui parc pe jumătate din cele 200 de hectare din terenul situat la intrarea în Cluj-Napoca pe care este situat Muzeul Apei şi care este deţinut de către Compania de Apă Someş. Emil Boc doreşte ca parlamentarii clujeni să modifice legislaţia în vigoare, pentru a putea realiza măreţul plan.
”Nu am altă ambiție. La fel cum în alte părți ale lumii există astfel de parcuri, eu nu cred că la Cluj-Napoca nu se poate. Sunt 200 de hectare de teren acolo. Nu cerem să facem blocuri, ci să se facă parc. Pe 100 de hectare să fie zonă de protecție sanitară, iar pe alte 100 de hectare să se poată face un parc. Vrem să facem pentru Cluj și Florești un parc. Acolo mai mult sunt conducte de care se prevalează cei de la Compania de Apă Someş. Eu spun spații verzi, o zonă de agrement, fără fundații care să afecteze conductele și rezervele de apă. Eu m-am întâlnit cu colegii din PNL ca să identifice articolele din lege pentru a merge la legislația europeană. Am mai umblat și eu prin alte țări, dar pe 100 din cele 200 de hectare se poate face un parc. Eu îi invit pe toți colegii din Cluj care sunt în Parlament să facă un proiect de lege care să permită aceste investiții”, a afirmat primarul Emil Boc, în această dimineața, la Realitatea FM Cluj.
Cel mai probabil fără a avea un studiu de fezabilitate, Emil Boc a estimat de la sine putere cam care ar fi suma necesară investiţiei, 2-3 milioane de euro. Totodată Emil Boc afirmă ca “are teren” în zona vizată, dar aşa cum este prost informat de subalterni terenul respectiv se află în proprietatea Companiei de Apă şi nu a primăriei Cluj-Napoca. Într-o singură frază maestrul promisiunilor neonorate se contrazice prin faptul că susţine amenajarea viitorului parc fără a utiliza betoanele, dar în acelaşi timp vrea piste de biciclete care probabil vor fi realizate din carton biodegradabil.
„Trebuie protejate sursele de apă de pe 100 de hectare, dar aici avem un parc, care ne-ar costa 2-3 milioane de euro, și nu facem nimic. Acum pe lege nu se poate, dar pe viitor ar trebui să se facă ceva.Acolo vom face un parc dar peste foarte mult timp. La Muzeul Apei avem, însă, teren care stă nefolosit. Repet, nu propun să se toarne betoane și fundații, ci să se pună bănci, să se facă alei și piste de biciclete și role”, a mai afirmat primarul Emil Boc.
Reprezentanţii Companiei de Apă, cea care administrează cele 200 de hectare nu au dorit să intre în polemică cu maestrul promisiunilor au explica
“Nu vrem să îl contrazicem pe domnul primar, apreciem iniţiativele pentru amenajarea de spaţiu verde, dar domnul primar ar fi trebuit să ştie care este regimul, din punct de vedere legal, al resurselor de apă. Nu vorbim de Tarniţa sau Gilău, care nu este în administrarea noastră, vorbim de sursa subterană Floreşti, care este în administrarea noastră şi conform legisatiei pe terenul sursei sau în zona sursei se aplică regulile de protecţie sanitară cu regim sever şi, în consecinţă, nu se pot intreprinde activităţi umane acolo.
Situaţia este oarecum particulară cu Muzeul Apei situat acolo. Avem acel Muzeu al Apei cu intrare liberă. Toate grupurile, turiştii individuali sunt însoţiţi. La poartă este paznic toate grupurile sunt însoţite de personalul nostru sunt atenţionati, supravegheaţi cu privire la aruncarea unor eventuale deşeuri. Am făcut o excepţie pentru Muzeu, dar în rest nu sunt şanse din punctul de vedere al cadrului legal existent. În zona respectivă este sursă strategică alternativă. Gândiţi-vă că se întîmplă o poluare accidentală masivă la Tarniţa. Automat ajunge şi în Gilău şi Someşul Cald pentru că sunt legate aceste lacuri, fapt ce face ca singura şansă este alimentarea din sursa subterană Floreşti. În acest caz, ar putea furniza apa potabilă sau cel puţin să asigure o sursă de apă neafectată pentru o bună parte din populaţia Clujului până s-ar rezolva problema unei eventuale poluări, să sperăm că nu se va întâmpla în amonte. În cazuri de urgenţă, cel puţin pentru Cluj-Napoca, resursa de apă subterană de acolo este suficientă”, a afirmat pentru Ziar de Cluj reprezentantul Companiei de Apă Someş, Lucian Croitoru.