Pe prima pagină a site-ului oficial al Primăriei Cluj-Napoca există un text de prezentare prin care, efectiv, suntem luați de (foarte) proști. Subordonații lui Emil Boc au redactat o compunere de clasa a patra în care ne explică faptul că trebuie să distingem între Primărie, instituția primarului și clădirea Primăriei.
Ce clujean nu face această distincție, între un om și o clădire? Doar un oligofren, un individ cu retard mintal sever.
Din moment ce angajații lui Emil Boc simt nevoia să explice, pe prima pagină a instituției, că primarul nu trebuie confundat cu clădirea Primăriei, înseamnă că aceștia îi consideră pe clujenii care accesează site-ul ca fiind debili mintal.
„Primăria Cluj-Napoca este situată pe Calea Moțiilor, numarul 3, în centrul orașului.
Trebuie să distingem între: Primărie ca sistem de administrare a serviciilor publice la nivelul unitații administrativ teritoriale Cluj-Napoca, Instituția Primarului, care are autoritate administrativă, și efectiv clădirea primăriei”, ne învață site-ul Primăriei Cluj-Napoca.
Și, ca să se asigure că am înțeles, subordonații lui Emil Boc ne explică mai departe, pe larg, diferențele dintre primar și clădirea Primăriei:
„Care este rolul Primarului?
Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, asigurând respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor și ordonantelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Local. De asemenea, dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și ale hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
Clădirea Primăriei
Impunătoarea clădire a Primăriei Cluj-Napoca a fost ridicată la cumpăna anilor 1900, de către firma lui Benedek Endstrasser, după un proiect al arhitectului budapestan Alpár Ignác (1855-1928), foarte cunoscut în acea epocă. În anul 2016 a fost finalizată reabilitarea turnului Primăriei, care din trei în trei ore ne încântă urechile cu Rapsodia română a lui George Enescu.”
Din 3 în 3 ore, „Rapsodia română” a lui Enescu ne încântă, bineînțeles, doar urechile, fiindcă între cele două pâlnii anatomice nu avem nimic altceva decât o cutie goală de rezonanță, în care conceptele de „primar” și „clădire a primăriei” se confundă.