Economia Clujului in 2013, sub zodia reinventarii

Intr-un an de criza, economia Clujului a dovedit ca se poate reinventa. Transformarea fostei fabrici de mobila Libertatea intr-un parc tehnologic si povestea de succes a fostilor angajati de la Nokia si Mechel Campia Turzii, recalificati si reintegrati in piata muncii cu ajutorul fondurilor europene, sunt doua exemple in acest sens. Clujul a pierdut, insa, in 2013 si doua branduri: branza de Nasal si fabrica de bere Ursus, care a fost demolata. Una dintre cele mai strategice investitii realizate la Cluj anul acesta a fost deschiderea parcului tehnologic Liberty Park, un spatiu dedicat comunitatii IT, in care sa-si dezvolte munca. Daca Berlinul are, deja, 15 parcuri tehnologice, de anul acesta are si Clujul unul. Parcul este gandit ca un ecosistem dinamic pentru companii locale si internationale alimentate de aceeasi viziune, un loc in care mai multe companii din domeniile IT&C si RD&S dezvolta, conecteaza, angreneaza oameni si idei. Liberty Technology Park Cluj este un proiect dezvoltat de Fribourg Development, diviziunea de real estate a fondului de investitii Fribourg Capital, controlat de omul de afaceri Ion Sturza. Investitia de pana acum a fost de peste 7 de milioane de euro si a vizat reconversia primelor doua cladiri ale vechii fabrici de mobila Libertatea. In urma reconversiei, au rezultat 5.600 mp utili destinati amenajarii de birouri, sali de conferinte si organizare de evenimente, precum si a zonei de "leisure" ce va include o sala de fitness, un restaurant si o cafenea. Acestora li se adauga amenajarea peisagistica a ambientului inconjurator, respectiv a celor 13.239 mp de zona verde, si amenajarea celor 565 de locuri de parcare, rastelurilor si pistelor pentru biciclete. La capacitatea maxima proiectata, parcul tehnologic va gazdui aproximativ 3.700 de angajati. Totul s-a realizat in fosta fabrica Libertatea, o istorie care incepe in 1879, cand  aici se produceau piane vieneze. Cel care a intemeiat-o a fost mesterul vienez de piane Franz Triska. In 1949,  prin comasarea mai multor unitati producatoare de mobilier, ia nastere fabrica Libertatea, cu 4 sectii de productie. Intre 1951-1955  au loc investitii masive, concretizate in constructia de noi facilitati de productie: hala productie, centrala termica, sector ambalaj – depozitare, cladire administrativa . Apoi, in 1969  s-a realizat renovarea fabricii si construirea unor noi capacitati de productie. In sfarsit, in 1994, Libertatea devine o companie privata, detinuta in mare parte de omul de afaceri clujean Sorin Dan. Timp de peste 100 de ani, Libertatea a produs mobila clasica, din lemn masiv, exportand in peste 20 de tari din intreaga lume. Nu numai fabrica Libertatea s-a reinventat anul acesta, ci si somerii ramasi fara locuri de munca dupa inchiderea fabricilor Nokia si Mechel Campia Turzii. Daniel Don, directorul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Cluj, a reusit, in ultimii doi ani, performanta de a reintegra pe piata muncii majoritatea somerilor ramasi in urma inchiderii fabricilor Nokia din Jucu si Mechel Campia Turzii. Agentia a gasit solutia pentru cele doua probleme sociale de la Jucu si de la Campia Turzii cu ajutorul fondurilor europene. Don a propus doua proiecte inovatoare, ambele finantate de UE, prin intermediul Fondului European de Ajustare la Efectele Globalizarii. Astfel, 83% dintre fostii angajati de la Nokia si-au gasit deja de lucru, iar proiectul dedicat acestora a devenit un exemplu de buna pactica la nivel european. Potrivit Comisiei Europene, acest proiect a avut cel mai mare succes dintre cele finantate vreodata din Fondul European pentru Ajustare la Efectele Globalizarii. Al doilea proiect de succes este crearea primului combinat social, la Campia Turzii, in care fostii angajati ai Mechel sa fie deopotriva angajati si actionari. Ei au intrat deja intr-un program intensiv de pregatire, iar de luna viitoare vor produce o componenta a claparilor pentru schi, pentru marele producator Salomon. Astfel, strungarii concediati de Mechel vor produce clapari pentru Salomon, produse care vor ajunge, apoi, pe pietele de desfacere din Europa si America de Nord. Linia de productie se va deschide in ianuarie 2014,  nu inainte ca muncitorii sa fie pregatiti in fabrica din Oradea a companiei Plastor, cea care produce pentru Salomon de 20 de ani. La Campia Turzii va functiona primul combinat social din tara, in care angajatii vor deveni proprietari ai fabricii dupa patru ani de implementare a proiectului. Concret, proiectul european le-a dat posibilitatea somerilor sa formeze o asociatie, iar fiecare persoana va primi 15.000 de euro, costul pentru crearea unui loc de munca. Proiectul a fost depus, in numele asociatiei care urmeaza sa dobandeasca statutul juridic, de catre AJOFM Cluj. Combinatul social de la Campia Turzii are o valoare de 6,4 milioane de euro, jumatate fonduri europene si jumatate bani de la Guvern. In 2013, Clujul a mai pierdut doua branduri: branza Nasal si disparitia fostei fabrici Ursus, odata cu demolarea ei. Inchiderea fabricii de la Taga din judetul Cluj este ultima veriga dintr-un lant al disparitiei brandurilor clujene. De 20 de ani incoace, produsele cu care majoritatea clujenilor se identifica au disparut de pe piata, iar fabricile, odata simboluri ale prosperitatii economice, au fost transformate in moloz sau, dupa caz, exploatate imobiliar, de investitori care doresc sa le transforme in parcuri mulifunctionale sau cladiri de birouri. Inghetata Napoca, berea Ursus, mobila din lemn masiv de la Libertatea, ghetele Clujana, branza de Nasal au ramas nume demne de trecut intr-o carte a istoriei brandurilor. Branduri de care clujenii nu au putut sa aiba grija, branduri vandute multinationalelor si gestionate, ulterior, dupa o singura lege, cea a pietei. In primavara acestui an, branza de Nasal a devenit istorie. Produsa in fabrica de la Taga pana acum, aceasta a fost inchisa de Napolact, din considerente economice. Fabrica din Taga a fost amenajata intr-o grota, acolo unde traieste bacteria Brevibacterium Linens. De altfel, diferenta dintre branzeturile frantuzesti de aceeasi factura si branza de Nasal este ca in Franta aceasta este insamantata artificial cu mucegai. La fabrica din Taga natura face totul, mai exact aceasta bacterie  din roca grotei. Pana sa fie gata, branza este depozitata in grota timp de doua saptamani. Decizia inchiderii fabricii a fost motivata de comnpanie prin interesul scazut al romanilor pentru specialitatea de branzeturi.
“Decizia a fost luata ca urmare a interesului scazut pe care consumatorii romani il au pentru specialitatile de branzeturi romanesti. Acest fapt a dus la scaderea continua a vanzarilor si, implicit, a productiei, desi compania a facut investitii foarte mari in campanii de promovare a gamei de branzeturi de la Taga”, au aratat, in primavara, reprezentantii FrieslandCampina.
Odata cu inchiderea fabricii, cateva zeci de persoane au fost concediate. Un alt brand clujean, Ursus, si-a daramat, la propriu, numele si fabrica anul acesta. O istorie de 135 de ani a fost demolata in cateva zile. Ursus, brand care inainte de criza avea vanzari anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adica 10% din piata de bere, majoritatea productiei provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns sa fie produs acum la Timisoara, Brasov si Buzau la 500 km de Cluj. In februarie 2013, Ursus a obtinut autorizatia de demolare a cladirilor fostei fabrici si desfiintarea celor 16 cladiri de pe platforma Ursus. Ziar de Cluj a aratat, intr-o serie de materiale, cum molozul rezultat in urma demolarii a fost transportat si aruncat in Floresti, la intamplare. Acum, in locul fabricii Ursus, de pe Calea Manastur, s-ar putea construi cateva blocuri conform certificatului de urbanism obtinut de proprietarul terenului, SC Ursus Breweries SA. Ursus analizeaza posibilitatea vinderii terenului. In luna august SC Ursus Breweries SA a obtinut un certificat de urbanism pentru terenul de cateva hectare, de pe Calea Manastur. Consiliul local trebuie sa voteze viitorul plan urbanistic zonal care prevede acolo un ansamblu mixt, format din patru imobile: un bloc de 10 etaje, doua de 6 si 8 etaje si un imobil mai mic. Foto: adevarul.ro, incont.ro, ziuadecj.realitatea.net, citynews.ro

Adauga comentariu