Drumul milioanelor de euro dispărute ca prin minune în Centrul de Management al Deșeurilor, un proiect ratat cu iz penal, marca CJ Cluj

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect care înghite sute de milioane lei, începând cu anul 2011, reprezintă cel mai bun exemplu pentru incompetența cu care este condus acest județ în ultimii opt ani. Chiar dacă va fi gata la un moment dat, problema gunoaielor tot nu va fi rezolvată pe termen lung. Câți bani a înghițit acest proiect, când va fi gata prima celulă și de ce nu se va rezolva problema gunoaielor?

Acest proiect a scos la iveală tot ce reprezintă de fapt funcțiile publice: furturi, corupție, incompetență crasă și toate acestea pe banii clujenilor. Până acum nimeni nu a dat înapoi niciun leu din prejudiciu de la CMID.

Câți bani au fost suportați din bunzunarul clujenilor pentru că unii au ales să fure?

Valoarea investiției de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a crescut de patru ori, ajungând să coste peste 101 milioane de euro. Contracte reziliate, lucrări neconforme, furturi, bani europeni pierduți, nimic nu lipsește din epopeea CMID.

În 2012 a fost semnat contractul dintre Consiliul județean și Asocierea Atzwanger, Ladurner Implanti, SC Confort și SC Vel Service pentru valoarea de 107,5 milioane de lei. În 2014, contractul a fost reziliat deoarece lucrările executate au fost neconforme (nerespectarea proiectului tehnic în ceea ce privește lucrările executate la celula de depozitare din cadrul CMID, calitatea nesatisfăcătoare a umpluturii din digul perimetral, calitatea nesatisfăcătoare a execuţiei digului, nerespectarea proiectului tehnic în ceea ce privește lucrările executate la sistemul drenant al subcelulelor 1 şi 2 și a calității materialului folosit la stratul drenant).

La sfârşitul lunii noiembrie 2016, Consiliul Judeţean Cluj semna contractul de lucrări la Centrul de Management Integrat al Deşeuri (CMID) cu Kranz Eurocenter contra sumei de 24 milioane de euro şi termen de realizare de 14 luni. Nici această asociere nu s-a dovedit a fi cea care să poată finaliza într-un final acest proiect. După ce că nu a reușit să respecte termenele stabilite, a încercat să obțină fonduri suplimentare de la Consiliul județean și când nu a reușit a solicitat rezilierea contractului.

Astfel că din august 2019 CMID a devenit responsabilitatea RADP Cluj-Napoca, regie aflată în subordinea primăriei, care a câștigat lucrarea fără licitație. Valoarea proiectului ROIECTAREA ȘI EXECUȚIA CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL CLUJ -lucrări în regim de urgență este de 10 milioane de euro.

Iată un scurt sumar al sumelor plătite de Consilul județean de-a lungul anilor:

2012: 6.531.522,76 lei, cu TVA (sursa – fonduri europene) – suma reprezintă plata către Confort SA, contravaloarea certificatelor interimare de plată nr. 1 și nr. 2

2013: 38.666.586,32 lei, cu TVA (sursa - Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 4, 5, 6 și nr. 7

2014: 13.871.232,92 lei, cu TVA (sursa - Fondul European de Dezvoltare Regionala) – suma reprezintă plata catre Atzwanger Spa reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 8 și nr. 9

2017: 33.036.724,11 lei, cu TVA (sursa - Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – suma reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 1, 2, 3, 4 și nr. 5

2018: 5.611.459,23 lei, cu TVA (sursa - Fonduri de coeziune si bugetul judetului Cluj) – sursa reprezintă plata catre Kranz SA reprezentând contravaloarea Certificatelor interimare de plată nr. 6 și nr. 7.

În 2016 Consiliul județean a fost nevoit să suporte din bugetul propriu suma de 18 milioane de lei pe care Comisia Europeană nu i-a decontat pentru că lucrările făcute au fost neconforme. Acest fapt a fost confirmat şi de un raport al Curţii de Conturi.

În 2017 a fost necesară alocarea sumei de 20 de milioane de lei pentru consolidarea versantului pe care este amplasată Celula de depozitare din cadrul CMID, iar Alin Tișe consideră că principalii vinovaţi sunt cei care au furat dealul pe care este amplasat CMID-ul.

”Cauza principală este furtul de pământ de la baza dealului. Sunt lucruri moştenite pentru că timp de 4 ani nu au făcut nimic. Alunecările de teren de la CMID se datorează şi furtului de deal de pământ. Nu interesează pe nimeni cine o furat pământul de la Pata Rât de l-a dus la Aeroport? De ce alunecă terenul? Alunecă pentru că a fost  furat pământul. Eu l-am furat? Nu e o plăcere se finanțăm lucrări suplimentare. Zidul de sprijin trebuie amplasat pe un teren stabil și este vorba de un prelungirea lucrărilor pe o lungime de 150 de metri”, menționa la acea dată Alin Tișe.

Alți bani ai clujenilor au fost folosiți pentru plata avocaților în procesele cu firmele care au țepuit Consiliul județean

Alin Tișe încearcă încă să îi convingă prin filmulețe pe cei care îl mai cred că acest proiect încă se realizează din bani europeni, în condițiile în care fondurile europene cu care se tot laudă Tișe au fost returnate (peste 10 milioane de euro), și în CMID se pompează nejustificat bani publici.

Când va fi funcțional Centrul de Management Integrat al Deșeurilor?

Alin Tișe tot promite finalizarea CMID: 2018, septembrie 2019, sfârșitul anului 2019, dar de fapt stă liniștit, proiectul a fost refazat și are timp să îl termine în 2023. Să speculăm că va finaliza un nou mandat, iar CMID se va afla pe lista lui de promisiuni electorale și în 2020?

”Cu privire la prima celulă, anul acesta trebuie practic să dăm în funcțiune prima celulă, deși, și aici, trebuie să știți că nu suntem în întârziere, pentru că conform refazării acestui proiect avem termen de finalizare anul 2023. Apropo de cei care ne tot critică că nu e gata. A fost refazat acum trei ani, finanțarea dusă mai departe, avem o urgență pentru a ajuta mai degrabă Clujul și comunitățile locale și de asta ne grăbim”, a menționat Alin Tișe.

Abia în această lună a fost demarată licitația pentru serviciile de colectare şi transport al deșeurilor municipale, precum și operării și administrării stațiilor de transfer pentru următorii 10 ani.

CMID - proiect cu iz penal

Proiectul CMID a fost inițiat în perioada în care la cârma județului se aflau Tişe și Bica (cel care a fost condamnat la închisoare pentru fapte de corupție). Începutul a fost din start unul promoițător. Ulterior, asocierea care a câștigat licitația s-a dovedit că tot ce a urmărit a fost să ia bani publici pentru lucrări de mântuială. Din Asocierea câștigătoare a făcut parte și compania timişoreana Confort controlată de omul de afaceri Georgică Cornu, acuzat și el de fapte de corupție.

Urmează apoi cea mai neagră perioadă din istoria acestui proiect. Președintele CJ Cluj de atunci Horea Uioreanu (condamnat pentru fapte de corupție) a subcontractat lucrările de la CMID, fără lictație constructorului Napoca Construcții. Ioan Bene, omul de afaceri care controlează Napoca Construcții a fost și el condamnat alături de Uioreanu. În perioada când Napoca executa lucrări la CMID a fost furat dealul, așa cum afirmă Alin Tișe.

CMID va rezolva cu adevărat problema gunoaielor din județul Cluj?

Acest Centru de Management al Deșeurilor așteptat ca un Mesia drept soluția la toate problemele cu gunoaiele din județ se poate dovedi un mare fâs. Cu siguranță va rezolva o problemă, cea a rampei temporare a lui |Emil Boc gestionată de RADP. Și dacă după ce sut depuse acolo toate gunoaiele, dacă mai rămâne loc vor fi primite gunoaiele și din celelalte localități ale județului.

Chiar Alin Tișe recunoștea că prima celulă se va umple rapid după ce vor fi colectate gunoaiele din tot județul.

”Având în vedere că toate comunele au stații temporare sau folosesc rampe de transfer, o dată ce le vom aduce toate în prima celulă, în scurt timp se va umple. Prima celulă se va umple foarte repede. Incineratorul ar urma să fie gestionat de ADI Eco-Metropolitan. În proiectul de CMID sunt două celule, două gropi ecologice cu membrană specială care nu permite poluarea. A doua celulă urmează să fie făcută abia după ce se umple prima. Dorinţa noastră pentru a doua celulă este să nu mai atragem bani europeni ca să nu trebuiască să-i dăm înapoi şi în locul celei de-a doua celule să gândim soluţia alternativă, definitivă a unui incinerator. Practic, nu oprim proiectul să dăm banii înapoi, dar îl dimensionăm ca a doua parte din el să ducă la o soluţie definitivă”, potrivit lui Alin Tișe

Adauga comentariu