Doi avocați clujeni, Mircea Samuilă și Anatol Pânzaru, fac precizări cu privire la legalitatea Ordonanțelor Militare și situația din penitenciare în raport cu posibilitatea unei grațieri.
Potrivit celor doi, actele normative emise de Vela, cele trei Ordonanțe Militare, nu respectă cadrul legal.
„După instituirea stării de urgență în data de 16 martie 2020, cele mai importante măsuri împotriva răspândirii virusului SARS-Cov-2 au fost dispuse prin intermediul celor trei ordonanțe militare publicate în Monitorul Oficial. Conform art. 23 alin. 2 din OUG nr. 1/1999, ordonanțele militare se emit pe durata stării de urgență de către ministrul administrației și internelor sau de înlocuitorul de drept al acestuia, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării. În primul rând, ministrul afacerilor interne nu este cadru militar, astfel încât considerăm că nu poate emite ordonanțe “militare”.
De la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, au intervenit modificări importante ale legislației ce reglementează activitatea Ministerului Afacerilor Interne. Poate cea mai importantă reformă în acest domeniu a fost realizată de OUG nr. 179/2002, act prin care s-a dispus demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului de Interne și a structurilor subordonate acestuia, pentru a îndeplini condițiile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest act normativ stabilește în mod clar faptul că ministrul afacerilor interne nu este militar. De asemenea, după aparitia OUG nr. 1/1999 și a Constituției Romaniei din 2003 a fost promulgată și Legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române care prevede în art. 1 (al.1) „ Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor…”. Singurul articol din această lege care se referă la starea de urgență instaurată în acest moment în România este art. 21 „Pe timpul stării de urgență, Jandarmeria Română continuă să își îndeplinească misiunile specifice, asigurând totodată aplicarea prevederilor ordonanțelor militare prevăzute în decretul de instituire a acestei stări.” OUG nr. 1/1999 a intrat în vigoare la un moment în care Ministerul de Interne era o instuție militară, iar ministrul de interne avea grad militar, astfel încât putea să emită ordonanțe militare. Însă, în contextul legislativ actual, se pune un mare semn de întrebare daca ministrul afacerilor interne poate emite acte militare. Fără să contestăm utilitatea măsurilor luate în această perioadă de către autorități, ridicăm problema puterii pe care o au ordonanțele militare emise de ministrul afacerilor interne și dacă acestea pot, în mod legal și în acord cu Constituția României, să restrângă drepturile cetățenilor. Constituția României stabilește în mod clar la art. 53 alin. 1 că drepturile și libertățile cetățenești pot fi restrânse numai prin lege: “Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.” Respectarea dispozițiilor art. 53 din Constituție este obligatorie pe perioada stării de urgență, așa cum se prevede în art. 4 din OUG 1/1999: “Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 32, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată”. Constituția României nu face nicio referire la ordonanțele militare emise de ministrul afacerilor interne și sub nicio formă nu le atribuie putere de lege. Situațiile în care puterea executivă poate legifera sunt limitativ prevăzute de art. 115 din Constituție: emiterea de ordonanțe în baza delegării legislative și emiterea de ordonanțe de urgență.
Deși susținem eforturile autorităților de a lupta împotriva răspândirii noului coronavirus, considerăm că toate măsuri trebuie adoptate într-un cadru legal, cu respectarea Constituției”, explică cei doi avocați.
Grațiere din cauza pandemiei de coronavirus
Mircea Samuilă și Anatol Pânzaru vorbesc și despre necesitatea unei grațieri din cauza pandemiei de coronavirus. Motivul invocat de aceștia constă în faptul că deținuții nu ar avea cum să se portejeze împotriva infectării.
„Avocații care profesăm în domeniul dreptului penal, suntem în această perioadă mai activi ca niciodată. Activitatea nu se rezumă doar la participarea la cauzele penale care se judecă în continuare pentru că nu suportă amânarea. În această perioadă menținem o legătură permanentă cu cei pe care îi apărăm, reprezentăm și asistăm. Activitatea noastră (consiliere din punct de vedere juridic și psihologic) se extinde și asupra membrilor familiilor acestora, întrucât aceștia sunt îngrijorați (și nu fără temei) de siguranța celor dragi, în special acelor care în această perioadă sunt privați de liberate. Ultimele date cu privire la răspândirea la nivel național a infecției cu SARS-CoV-2 arată tot mai clar că urmează o perioadă dificilă pentru societate, în care prioritate va avea sănătatea publică. În condițiile răspândirii în masă a noului coronavirus, una dintre categoriile cele mai afectate de pandemie vor fi deținuții din penitenciare, care nu au nicio posibilitate reală de a se proteja împotriva infecției.
Este binecunoscut faptul că penitenciarele din România sunt aglomerate și se confruntă cu probleme de igienă. În aceste condiții, răspândirea virusului și îmbolnăvirea unui număr foarte mare de deținuți devine o certitudine.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a făcut un apel către guverne în vederea a lua unor măsuri urgente pentru a proteja persoanele aflate în detenție de pandemia COVID-19, prin eliberarea de prizonierilor vulnerabili. (https://news.un.org/en/story/2020/03/1060252)”, explică cei doi avocați.
Grațiere pentru pedepse mici
Propunerea celor doi de a se lua în calcul o posibilă grațiere îi vizează pe deținuții cu pedepse de închisoare mai mici de 5 ani, care nu au săvârșit infracțiuni cu violență sau împotriva vieții sexuale.
„Atmosfera din penitenciare este foarte tensionată, existând deja un incident foarte grav, în urma căruia 3 deținuți de la Penitenciarul Satu Mare au murit în timpul unor proteste împotriva măsurilor luate de autorități cu privire la răspândirea coronavirusului. Din acest motiv, solicităm Guvernului să analizeze necesitatea adoptării unei ordonanțe de urgență prin care să grațieze pedepsele cu închisoarea mai mici de 5 ani, cu excepția celor dispuse pentru săvârșirea unor infracțiuni cu violență sau împotriva vieții sexuale.
În acest fel, ar putea fi redusă aglomerarea din penitenciare iar autoritățile vor putea să ia măsuri concrete pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2 printre deținuți.
În aceste momente este necesar să ne amintim că dreptul penal este guvernat de principiul umanismului, astfel că pedepsele privative de libertate nu trebuie să pună în pericol sănătatea sau chiar viața persoanelor condamnate”, mai precizează aceștia.