DNA-ul PĂDURILOR, al RÂURILOR secate și al GROPILOR de GUNOI împlementate ilegal, mai real ca niciodată

Magistrații din România se confruntă deseori cu lipsa de experiență în dosarele pe care le judecă (a nu se înțelege că nu cunosc Codul penal, ci că nu cunosc normele legislative pentru fiecare categorie profesională în parte). Așa se face că multe dosare, întocmite prin sesizări, al cărui obiect l-a reprezentat furtul de lemne, retrocedarea ilegală a pădurilor și pământurilor, licitații s-au ”pierdut” sau au rămas nesoluționate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a inclus pe ordinea de zi a ședinței din 9 aprilie: „ Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. 

Realizarea unui astfel de compartiment specializat înseamnă, poate, cel mai mare progres pe care ROMÂNIA democratică îl face. 

Pentru a afla mai multe despre această inițiativă de a înființa DNA-ul PĂDURILOR, al RÂURILOR secate și al GROPILOR de GUNOI împlementate ilegal, am luat legătura cu: Mihai Goțiu - senator USR/membru inițiator, un avocat care a apărat angajați din domeniu forestier - Sergiu Morar și un avocat care a apărat părți vătămate în astfel de dosare - Alina Toderici. 

 

Mihai Goțiu: „S-a pornit de la furtul de lemne și s-a ajuns la o întreagă problemă de mediu”

Senatorul clujean, membru USR Cluj, Mihai Goțiu, povestește cum a luat naștere propunerea legislativă. Potrivit acestuia, au fost întocmite numeroase rapoarte pe furtul de lemne și modul tendențios prin care pădurile României sunt exploatate, în special la negru, iar ulerior s-a constatat că infracțiunile se comit și în alte ramuri ce țin de resursele Statului Român: ablii de râuri, depozite de deșeuri, etc. 

„Totul a pornit de la situația care e în domeniul forestier, unde tăierile ilegale sunt foarte mari și la fiecare mc de lemn tăiat cu acte avem un mc de lemn dispărut fără acte. În urma numeroaselor documentații pe care le-am făcut pe teren, cu reprezentanți ai societăți civile și cei de la Garda Forestieră, una dintre probleme constă în faptul că nu există procurori specializați care să știe fenomenul, măsurile sau legea. Au fost discuții purtate cu colegii din comisiile juridice și s-a ajuns la concluzia ca trebuie înființat un DNA al pădurilor. Dar asta nu e suficient. Pentru că nu exista probleme doar în domeniul forestier. Proiectul a prins contur și a inclus tot ce ține de legislația de mediu: distrugeri de râuri, exploatare de resurse, poluare, etc. 

Aici intră și problema majoră cu deșeurile și modul în care sunt implementate proiectele europene cu gropile de gunoi: autorizare, administrare, atribuirea lucrărilor. Sau, spre exemplu, modul în care ajung la Cluj-Napoca deșeuri importate, într-un mod mai mult decât discutabil. Acest proiect este inițat de USR, însă mă bucur ca au semnat și colegi de la alte partide politice”, arată senatorul Mihai Goțiu. 

 

Iată schema cu stadiul proiectului: 

Sergiu Morar, avocatul pădurarilor

Avocatul Sergiu Morar a reprezentat mai mulți clienți angajați ai ocoalelor silvice sau operatori economici cere se ocupau cu exploatarea de masa lemnoasă. Complexitatea cercetărilor penale în astfel de dosare include cunoștințe despre proceduri de exploatare lemnoasă, legi silvice, atribuții trecute în fișa postului unui angajat din domeiul forestier și multe alte directive cu privire la cantoanele trecute în responsabilitatea pădurarilor. Întrebarea noastră pentru acesta a fost: unde greșesc procurorii în astfel de dosare? 

„Am reprezentat mulți clienți care au fost acuzați pe nedrept de fapte care nu existau. Spre exemplu, am intrat într-un dosar cu inculpați din zona de munte. Clientul meu era acuzat că ar fi obținut mai mult lemn, decât era stabilit prin cota de exploatare. Acesta a câștigat, în mod corect, prin licitație o partidă de lemn de exploatat. Angajații ocolului silvic respectiv au marcat, înaintea demarării procedurii de licitație, lemnele care se puteau exploata, iar în momentul în care clientul a onorat contractul s-a stabilit că în partida de lemn erau mai mulți metri cubi decât în documente. În mod eronat s-a reținut acest lucru în sarcina clientului meu, operator economc, care nu avea cum să fie tras la răspundere pentru modul în care arborii au fost marcați”, explică avocatul Sergiu Morar. 

Alina Toderici: „Am cerut Parchetului ÎCCJ să preia patru dosare și au refuzat”

De cealaltă parte a baricadei se află avocați care reprezintă părțile vătămate: oameni care s-au trezit cu lemnul furat, oameni care au formulat denunțuri pe care procurorii nu s-au sinchisit să le ia în seamnă. Alina Toderici, o cunoscută avocată din Cluj-Napoca, explică necesitatea înființării unui DNA al PĂDURILOR. 

„Găsesc de bun augur înființarea unei secții speciale pentru anchetarea tăierilor ilegale și furturilor de arbori cu toate că înființarea acesteia la nivelul Parchetului General va ridica probleme în ceea ce privește o supraveghere efectivă a activității de urmărire penală din teritoriu.

Recent am formulat o cerere de preluare a unui număr de patru dosare având acest obiect, toate aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, în vederea supravegherii urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cerere respinsă pe considerentul că exercitarea supravegherii urmărire penală de către o unitate de parchet aflată la o apreciabilă distanță geografică de locul comiterii faptelor ar fi inadecvată și ineficace, neputând să conducă nici la o identificare mai rapidă a autorilor și nici să faciliteze administrarea probatoriului.

Ne lovim așadar de o dublă piedică în calea soluționării acestui gen de dosare: pe de-o parte, vecinătatea geografică care atrage suspiciuni de corupție și lipsă de imparțialitate generată de legăturile strânse (chiar de rudenie) dintre persoanele angrenate în activități de exploatare forestieră ilegale și angajații instituțiilor chemate tocmai să stopeze astfel de conduite, iar pe de altă parte, depărtarea geografică care poate atrage dificultăți administrative și, de ce nu, chiar o lipsă de interes.

Personal, apreciez mai oportună înființarea acestui gen de secții în cadrul parchetelor de pe lângă Tribunale, sau chiar a parchetelor specializate (DIICOT sau DNA), unități care dispun de personal calificat și resursele necesare pentru a gestiona în bune condiții și într-un termen rezonabil dosarele având acest obiect”, a declarat avocatul Alina Toderici.

 

Examenele ”picate” de procurorii Cluj: 

În încheiere, un alt motiv pentru care DNA-ul PĂDURILOR, al RÂURILOR secate și al GROPILOR de GUNOI împlementate ilegal ar fi necesar pentru Cluj este dat de examenele ”picate” de procurorii de aici. 

1. Plângerile penale depuse inclusiv de politicieni care au trecut prin Consiliul Județean Cluj cu privire la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor și banii dispăruți de pe proiectul respectiv.

Vezi și: Am ajuns să o vedem și pe aceasta: DNA Cluj îl somează pe finul lui Boc: prejudiciul de la groapa de gunoi trebuie recuperat de la angajații Consiliului Județean. Poate, atinși la buzunare, încep și aceștia să vorbească

2. Multiplele dosare cu privirele la furturile de masă lemnoasă care nu au văzut sala de judecată și stau în sertarele procurorilor. Sau dosare în care au trimis în judecată, în mod eronat, persoanele greșite. Nu ne credeți: iată un fragment dintr-o sentință definitivă: 

„Prejudiciul stabilit era de 11.047,97 lei. Autori ai acestor infracțiuni ar fi numiții Onța P____ și P_____ L____ I____, angajați ai S.C. Valea Firii S.R.L., la instalația de debitat aparținând soției viceprimarului c______ M_____ P_____ V_____. După tăierea acetor 51 de arbori cu un volum de 71,218 mc și o valoare de 11.047,97 lei materialul lemons a fost transportat la instalația de debitat unde a fost prelucrat.

Prin sentința penală nr.379 pronunțată la 22 decembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Huedin, în baza art. 396 alin. 1 și 5 NCPP rap. la art. 16 alin. 1 lit. c) NCPP au fost achitați inculpații  PURCEL L____ I____ și ONȚA P____ pentru comiterea infracțiunilor de tăiere și furt de arbori prev. și ped. de art. l07 alin. l lit. d) și art. l09 alin. l lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 38 alin. 1 NCP.

În baza art. 396 alin. 1 și 5 NCPP rap. la art. 16 alin. 1 lit. a) NCPP a fost achit at inculpatul P_____ V_____ ,  pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la taiere și instigare la furt de arbori prev. și ped .de art. 47 NCP rap. la art. l07 alin. l lit. d) și 47 NCP rap. la art. l09 alin. l lit. d) din Legea nr.46/2008.

În baza art. 396 alin. 1 și 5 NCPP rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) NCPP a fost achitat inculpatul M____ M______ , pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. și ped. de art. 249 alin. l C. P__. 1968, cu aplicarea art. 5 NCP.”, fragment de pe portalul ROLII.

3. Probleme cu hidrocentralele de pe râurile din județ. Spre exemplu,  Federația Română de Pescuit la Muscă Artificială lupta să salveze Someșul Rece de microhidrocentrale, în contradictoriu cu cei de la ATS Energy SRL.

Sau exploatările pe Râul Arieș: operatori economici care au lăsat goluri pe fundul râului, scoțând cantități imense de piatră pe care le-au transformat în milioane de lei. 

Joi, 9 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate propunerea înființării unei direcții speciale care să ancheteze, prin procurori competenți și specializați, infracțiunile de mediu, o secție care se poate constitui sub tutela Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României.  

 

Adauga comentariu