Când vă gândiți la „instituții cu drept de control” cu siguranță vă vin în minte DNA, DIICOT, ANAF, Inspectoratul Teritorial de Munca, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Oficiul pentru Protectia Consumatorului. La ultima numărătoare oficială, în România existau 57 astfel de instituții cu drept de control, printre care și Arhivele Naționale.
De altfel, „serviciul control, analiză, sinteză, politici publice” (coordonarea Directorului Arhivelor Naţionale) pentru acest lucru a fost creat, pentru a „controla”. Totuși, rămâne întrebarea bizară: ce controlează Arhivele Naționale?
Scurt istoric despre Arhivele Naționale, filiala Cluj
Fondată pe 15 martie 1920, instituția a avut rolul de a strânge inițial cât mai multe documente relevante pentru Cluj. Până în 1937, Arhivele Naționale Cluj aveau strânși 2000 de metri liniari de documente. În timpul celui de-al doilea război mondial, arhivele au fost mutate la Sibiu pentru 5 ani în perioada 1940-1945. În 1965, arhiva a „atins” 4000 de metri liniari de documente. În prezent, regăsim peste 18.5 kilometri de documente, dintre care 40% reprezintă documente din vremea regimului comunist. La nivel de țară, avem 325 de kilometri de documente!
Dacă doriți o explicație mai științifică, puteți afla că, „în conformitate cu Legea 16/1996 (preconizată a fi modificată, din considerentul îmbunătățirii legii existente și al racordării sale la legislația Uniunii Europene), Arhivele stabilesc norme ale activității arhivistice; implementează măsuri pentru gestionarea arhivelor; preiau documente pentru Fondul Arhivistic Național al României; inventariază, selecționează și conservă documentele deținute; conservă documentele pe microfilm sau pe alte suporturi; administrează baza de date arhivistică; editează periodicul Revista Arhivelor[1] și alte publicații de specialitate; asigură pregătirea și calificarea arhiviștilor și arhivarilor prin Școala Națională de Pregătire Arhivistică; stabilește dacă un anumit document aparține Fondului Arhivistic Național al României; autorizează mutarea temporară a anumitor documente pentru scopuri științifice și culturale; ține legătura cu instituțiile de profil, pune în aplicare convențiile internaționale în domeniu și participă la congresele și conferințele internaționale ale arhiviștilor; de asemenea, asigură protecția documentelor din depozite”.
Dacă v-ați întrebat vreodată ce documente găsim la Arhive, răspunsul pare complicat: „acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români din străinătate”. Pe scurt, orice tip de document care ar putea avea o valoare istorică.
Într-un răspuns și mai amplu, Dr. Paula Ivan, șeful Serviciului Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, ne informa că „SJAN Cluj adăposteşte o paletă largă de fonduri arhivistice ale: instituţiilor centrale şi teritoriale ale administraţiei – instituţii centrale şi instituţii teritoriale ale organelor centrale, comitate, scaune, districte, prefecturi, preturi, notariate cercuale, primării orăşeneşti, primării comunale şi sfaturi populare; instituţii judecătoreşti, de procuratură şi sistemul penitenciar; instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare, liceale, gimnaziale, şcoli generale şi civile, învăţămînt primar, profesional şi confesional; instituţii economice şi financiare – bresle şi corporaţii, instituţii economico-financiare coordonatoare, inspectorate de statistică, fabrici şi întreprinderi, unităţi de credit şi bănci, unităţi cu profil agricol şi silvic, cooperative; instituţii, societăţi, asociaţii de cultură; instituţii de cult; organizaţii politice şi obşteşti; instituţii de Document-arhiva-2sănătate; instituţii de păstrare a ordinii publice şi unităţi militare; fonduri familiale şi personale”.
Ca o pată de culoare, remarcăm că Arhivele din Cluj dețin documente care datează din sec. al XIII-lea şi fac parte din fondurile arhivistice Primăria oraşului Bistriţa (1291) şi Primăria oraşului Dej (1286).
Am lămurit cu ce se ocupă Arhivele Naționale, însă rămâne întrebarea: ce controlează mai exact această instituție?
Conform legii 16/1996, informație confirmată și de către Dr. Paula Ivan, șeful Arhivelor Cluj, instituția „controlează aplicarea prevederilor legislației în vigoare pe linia muncii de arhivă și stabilește măsurile ce se impun potrivit legii”. De asemenea, „Administrarea, supravegherea și protecția specială a Fondului Arhivistic Național al României se realizează de către Arhivele Naționale, care se înființează prin hotărâre a Guvernului**) la nivel de direcție, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne”. Concret, instituția se asigură de bunul mers al arhivării documentelor, nefiind cu adevărat un corp de control în adevăratul sens al cuvântului. La 325 kilometri de documente, cineva trebuie să se asigure că nu se strecoară lucruri inutile în Arhivele Statului.
Cât de bine o duc conducătorii Arhivelor Naționale? Am luat la puricat declarațiile de avere
Directorul Arhivelor Naționale de la București, Cristian Anița, a declarat următoarele: un teren agricol în Mehedinți, o casă de locuit de 250mp, tot în Mehedinți, un autoturism Opel din 2004, și un venit de 96.104 RON pe anul 2018. Conform declarației de avere, nu are economii sau datorii la bănci.
La Cluj, situația e oarecum similară atunci când vorbim de bogății declarate. Drăgan Ioan, fostul șef (recent pensionat) al Arhivelor Naționale Cluj după cum stă scris pe site-ul oficial al instituției, deține două terenuri în Cluj, o casă de locuit în Cluj și un autoturism Chevrolet Aveo din 2007. Drăgan Ioan are o datorie de 90.000 RON la bancă și un salariu de 85.796 RON.
Actualul șef al serviciului, Paula Ivan, a declarat că deține două terenuri în județul Cluj, 1 apartament, o casă de locuit și o casă de vacanță tot în Cluj, o Dacia Logan din 2006. În bancă, Paula Ivan a economisit 17.000 de euro, și totodată are 43.000 de euro datorii la bancă. La capitolul venituri, șeful Arhivelor Cluj a declarat un salariu anual de 63.949 RON.
Așadar, să conduci Arhivele Naționale se răsplătește cu un salariu lunar de aproximativ 1500-2000 de euro. Un arhivist debutant primește aproximativ 1400 LEI, însă după mulți ani poate ajunge la 4000-5000 RON.