DNA Cluj, cazul aista nu-i de puscarie? Avem raportul Curții de Conturi a României despre mega-tunul celor peste 1300 de hectare ale USAMV ajunse in ghearele lui Octavian Buzoianu acum 10 ani! E SPOLIEREA Statului Român

Auditorii Curții de Conturi a României, într-o “Notă de constatare” din mai 2016, aflată în posesia Ziar de Cluj, ajung la concluzii extrem de triste pentru patrimoniul public al statului aflat în folosința USAMV Clu-Napoca și transferat nelegitim către SC MODERN FARM SRL, prin Contractul de asociere în participațiune nr. 4773 din data de 24.07.2006.

Practic, fostul rector Liviu Mărghitaș, foștii prorectori Doru Pamfil, Ioan Groza și Mihai Rusu, foștii decani Ioan Rotar, Silviu Apahidean, Gheorghe Mureșan și Vasile Cosma, fostul director general administrativ Vasile Poruțiu, fostul contabil șef Valentin Costea și fostul consilier juridic Viorel Apostu, au mânărit proprietatea publică a statului în folosul lui Octavian Buzoianu (și familia). Vorbim despre “gestionarea defectuoasă a bunurilor proprietate publică a statului transferate enității în conformitate cu prevederile HG nr. 2155/2004”, după cum se arată în documentul pe care il prezentam azi in exclusivitate.

țâră de istorie

 

Conform HG menționat, s-a aprobat “preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Jucu, cu sediul în localitatea Jucu, județul Cluj, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești, cu suprafața totală de 1.390,24 ha, de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Mănăștur nr. 3, județul Cluj, instituție subordonată Ministerului Educației și Cercetării”. Legal, imobilele – construcții și terenurile aferente, aflate în proprietatea publică a statului, reprezentând active ale Stațiunii de cercetare-dezvoltare Jucu, s-au transferat din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, nu în cea a USAMV Cluj-Napoca, ci pentru USAMV Cluj-Napoca. Reglementarea regimului folosirii acestora de către USAMV se stipulează în Anexa nr. 2 a actului normativ menționat:

“Datele de identificare a imobilelor – construcții și terenuri aferente -, proprietate publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca”.

În 2006, conducerea USAMV Cluj-Napoca a solicitat conducerii Ministerului Educației și Cercetării un acord privind asocierea în participațiune cu un agent economic. Pe atunci era ministru Mihail Hărdău. Acesta, în răspunsul dat, amintește de Ordinul nr. 4363/1999 care, la punctul 8 stipulează:

“(…) universitățile sunt încurajate să încheie, în condițiile legii (...) contracte de asociere (...) cu agenți economici din sectorul privat și public, precizând de fiecare dată drepturile și obligațiile fiecărei părți semnatare. (...) negocierea și stabilirea clauzelor contractuale sunt atribuții ale universității căreia îi revine întreaga răspundere în acest sens”.

 

Cu tupeu, pe neveu. Fără licitație. Fără o selecție de oferte

 

Așa că, în data de 24.07.2006, USAMV Cluj-Napoca a încheiat Contractul de asociere în participațiune nr. 4773 (anexa 2) cu SC MODERN FARM SRL, având ca scop “realizarea de către asociat a unor investiții pe imobilele Universității mai jos descrise, exploatarea în interesul comun al acestor investiții și oferirea unei baze materiale pentru activitatea de cercetare și practica studenților universității pe diverse domenii”. În contract, SC MODERN FARM SRL a fost denumită “administrator”.

Dar să vedeți drăcie: “administratorul”se înființase ca “sereleu” cu capital social de 200 lei (în echivalentul de atunci) și cu asociat unic, Octavian Buzoianu, cu doar 10 zile înainte de încheierea contractului. Care contract de participațiune s-a încheiat fără o selecție de oferte, în apărarea lor Liviu Mărghitaș, Doru Pamfil și Viorel Poruțiu invocând faptul că la data respectivă nu exista o “obligație legală” în acest sens.

Însă, auditorii Curții de Conturi nu sunt de acord cu această afirmație:

“(…) totuși, gestionarea cu respectarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în administrarea patrimoniului public este o obligație a conducătorilor entităților care gestionează patrimoniul public, prevăzută la art. 3 din OG nr. 119 din 31 august 1999 (republicată) privind controlul intern și controlul financiar preventiv”.

Prin urmare, nerespectând prevederile OG invocate și nefăcând selecție de oferte, “universitatea nu s-a asigurat de faptul că partenerul cu care urma să se asocieze are experiența necesară derulării în condiții de eficiență a  activităților în scopul obținerii de profit. Totodată, Universitatea nu s-a asigurat de faptul că asociatul are capacitatea financiară astfel încât să poată realiza investițiile la care s-a angajat”.

Ca o paranteză, devine interesant faptul că SC MODERN FARM SRL își modifică “acționariatul” în februarie 2016, structura asociaților devenind: Buzoianu Vlad Bogdan – 15% și SC HOLDINVEST SRL, reprezentată prin Buzoianu Călin – 85%. Adică copilul și fratele celui care avea să devină candidatul “independent” al PSD Cluj la Primăria Cluj-Napoca la alegerile locale din iunie anul curent, au preluat mirositoarea afacere cu 2 luni înainte ca acesta să-și anunțe candidatura. După 10 ani, cum s-ar zice și în plină acțiune de auditare.

Dacă ne uităm peste obiectul contractului și comparăm aportul celor două părți contractante la asociere cu obligațiile asumate, constatăm că am dat peste un abuz făcut pe proprietatea publică a statului de către decidenții USAMV, instigați, probabil, de către cântecul de sirenă al lui Octavian Buzoianu. Tare am vrea să ne traducă procurorii DNA această concluzie a auditorilor:

“În acest context, Universitatea nu putea să dispună asupra imobilelor, deci nu avea calitatea juridică de a încheia contracte de asociere în participațiune / contracte de închiriere / contracte de concesiune având ca obiect bunuri din domeniul public al statului asupra cărora deține drept de folosință”.

Căci, fiind vorba de proprietatea publică a statului, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Titularul unui drept de folosință nu se poate substitui în asumarea unor decizii legale – lucru de care Mărghitaș și compania fuseseră înștiințați printr-o adresă formulată de către conducătorul Direcției General Juridice din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, referitor la legalitatea contractului de asociere nr. 4773.

Așa să tot te dai milionar, folosind avuția Statului

 

Dar să ne uităm, în fugă, peste așa-zisul contract de “asociere” în care USAMV avea numai de pierdut, iar bunul samaritean Ocatvian Buzoianu numai de câștigat.

Încă din “Obiectul contractului” aflăm că “Titularul dreptului de proprietate asupra construcțiilor ce vor fi edificate pe terenurile Universității și a investițiilor ce vor fi realizate în aceste construcții este SC MODERN FARM SRL” – asta deși “obiectivul contractului” era “modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 a HG nr. 2155/2001, fără schimbarea destinației acestora.

Prioritatea era ca, până la sfârșitul anului 2007, să se realizeze o fermă cu 200 de capete de bovine – ceea ce s-a și realizat pe bani europeni. Vom vedea cum, și mai ales dacă nu va trebui să sesizăm DLAF cu privire la cum și de ce s-au cheltuit bani europeni, cum și dacă finanțarea a fost eligibilă, având în vedere faptul că cel care a cerut-o, a cerut-o pe niște “acareturi” (active) asupra cărora nu avea nici un drept legal să le pună ca și garanție în proiect.

Mai ales că, potrivit contractului, se urmărea și “punerea în valoare a potențialului terenului adus în asociere prin dezvoltarea unui ansamblu de proiecte în acest amplasament și dezvoltarea unei zone agroindustriale”.

Care zonă nu a mai fost dezvoltată. Dar, cu un tupeu de neimaginat, Octavian Buzoianu a cedat (de la el, ca de la mama lui din moștenire), la “rugămintea” președintelui CJ Cluj de atunci, Marius Nicoară, nițel teren care nu-i aparținea de drept, în nici un caz din punct de vedere legal, către viitoarea afacere Nokia – lucru cu care, cu tupeu, s-a lăudat în campania electorală de la localele din 2016.

De râs este că cel la “rugămintea” căruia a cedat ca de la mamița din moștenire, din terenul proprietate al statului, nu al USAMV, cum credea Buzoianu la acea vreme, l-a dezavuat public în timpul campaniei pentru localele din 2016. În aprilie, anul curent, Marius Nicoară a declarat că: ”Domnul Buzoianu NU a avut nicio influență în aducerea Nokia la Cluj”, cum, în mod necinstit, se laudă în scrisori adresate clujenilor.

“Pe drumul meu profesional am dovedit că sunt un lider care administrează strategic proiecte de mari dimensiuni: brandul local Ursus transformat într-unul național, primul hotel de 5* din Cluj, proiectul Business Center sau, de ce nu , aducerea Nokia la Cluj...”, afirma Octavian Buzoianu în scrisoarea adresată clujenilor.

Poate au să ne zică procurorii DNA cum a cedat Buzoianu un teren care nu-i aparținea legal de drept. Unii au obrăznicia să afirme că ar fi vândut dreptul de concesiune obținut de la USAMV Cluj-Napoca către Nokia. Doar cei care au arhiva contabilă a Nokia ar putea să ne răspundă la această afirmație. Oricum, Nicoară i-a dat replica:

În aducerea Nokia la Cluj nu a avut domnul Buzoianu nicio influență. Atunci când ne-am dus să construim Parcul Industrial și să îl lărgim, domnul Buzoianu avea, și are și astăzi cu USAMV-ul, un contract de administrare a unei suprafețe de o mie de hectare. De acolo, întradevăr, dacă dânsul nu își dădea acordul nu puteam să luăm 15 hectare ca să lărgim parcul industrial. Aceasta este toată contribuția dânsului. Și-a dat acordul, împreună cu cei de la USAMV, să se cedeze către Consiliul Județean 15 hectare. (...) Apoi și domnul Buzoianu cu USAMV-ul care a acceptat să ne mai cedeze din terenul statului român, că până la urmă era terenul statului român, către CJ” - a afirmat, pentru Ziar de Cluj, senatorul Marius Nicoară.

 

Dilema Nokia

 

Cum de avea Buzoianu puterea “să-și dea acordul” pe ceva ce nu-i aparținea legal? Cum și-au permis Buzoianu și Mărghitaș să cedeze ceea ce nu le aparținea – după cum afirmă auditorii Curții de Conturi a României, poate au să ne spună procurorii DNA în ziua în care au să iasă din somnul de frumusețe pe care-l fac din anul 2008 când au anunțat că anchetează achiziția de terenuri în zona investiției Nokia de la Jucu.

HotNews.ro atrăgea atenția încă din luna iulie a anului trecut (2007 – n.r.) că speculațiile cu terenuri la Jucu au început înainte ca Nokia să anunțe oficial locul vitoarei investiții. Astfel, cei mai inspirați se pare că au fost oamenii de afaceri Octavian și Cătălin (Călin - n.r.) Buzoianu din Cluj, care au concesionat lângă Nokia aproape 1000 (una mie) hectare de teren. Întâmplător afacerea s-a încheiat în 2006 cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Vetereniară din Cluj (USAMV). În același timp, statul român a luat cele 160 de hectare de teren destinate investiției Nokia de la USAMV, care are în administrare peste 1400 de hectare în zona Jucu. Și aici însă domnește secretomania.

Universitatea n-a scos la licitație cele 1000 de hectare de teren, ci a recurs la metoda asocierii în participațiune cu firma fraților Buzoianu (Modern Farm SRL). Potrivit unor surse, fratii Buzoianu i-ar fi sugerat președintelui CJ, Marius Nicoară, să propună companiei Nokia soluția Jucu, după ce finlandezii luaseră inițial în calcul o alta variantă. Oficial, frații Buzoianu spun însă că au concesionat cele 1000 de hectare fără să aibă habar că Nokia va investi la Jucu. Însă nici ei nu vor să divulge termenii asocierii cu USAMV. 

Termenii asocierii nu le permiteau să facă ceea ce au făcut, după cum aflăm de la auditorii Curții de Conturi a României. Se aude la DNA Cluj, sau mai dormim o vreme?

 

Revenind... la dumele lui Buzoianu

 

... ne uităm la aportul celor două părți contractante:

Art. 3.1: Universitatea aduce ca aport imobilele construcții și terenuri identificate în anexa 2 a HG nr. 2155/2004, imobile care au fost preluate prin absorbțiastașiunii de cercetare-dezvoltare pentru pajiști Jucu, conform actului normativ amintit.

Art. 3.2: Ca o primă prioritate se va urmări realizarea până la sfârșitul anului 2007 a unei ferme cu 200 capete de bovine. De asemenea se va urmări punerea în valoare a potențialului terenului adus în asociere prin dezvoltarea unui ansamblu de proiecte în acest amplasament și dezvoltarea unei zone agroindustriale.

Citim în presa vremii, în iulie 2008, că:

Fabrica Modern Farm a demarat producţia în urmă cu câteva săptămâni (suntem în 17.07.2008, nu la finele anului 2007, conform contractului – n.r.) şi este cea mai mare finanţare din fonduri SAPARD din judeţul Cluj. “În acest moment avem 202 capete şi am reuşit o producţie de circa 1.000 de litri de lapte pe lună. Creşterea efectivelor este în grafic, urmează să mai avem 40 de viţei, iar producţia începe să crească, astfel încât, până la finalul lunii septembrie cred că ne vom atinge targetul stabilit de 4.000 de litri de lapte pe lună”, a explicat Octavian Buzoianu. Potrivit investitorului, întrega producţie este preluată pentru procesare de către compania Napolact SA, însă, o dată cu atingerea capacităţii estimate de producţie, societatea va reevalua şi modul de valorificare a acesteia. Asocierea dintre USAMV Cluj şi omul de afaceri Octavian Buzoianu din care a rezultat investiţia în Modern Farm a fost, totodată, punctul de pornire al unui proiect de investiţii amplu, care s-a finalizat la începutul acestui an cu deschiderea fabricii de telefoane mobile, Nokia. Universitatea clujeană este administratorul unui teren de 1.390 de hectare în zona comunelor Jucu, Bonţida şi Apahida, pentru gestionarea căruia a semnat un parteriat cu onul de afaceri Octavian Buzoianu. Acesta a fost artizanul conceperii pe acest amplasament al unui parc industrial de amploare, care s-a concretizat în cele din urmă în ansamblul de investiţii de la Nokia Village, respectiv parcul industrial Tetarom III, care ocupă 154 de hectare din totalul de 1.390 al USAMV (deci, în nici un caz dezvoltarea unei zone agroindustriale, conform contractului – n.r.). “Mai avem o serie de proiecte în zonă pe terenurile libere, însă, având în vedere avântul reţinut al dezvoltării Clujului, preferăm să aşteptăm un pic, înainte de a le anunţa şi demara”, a explicat Octavian Buzoianu. Iniţial, printre proiectele elaborate în planul dezvoltare pentru terenul din zona Jucu se număra şi relocalizarea uneia dintre companiile de producţie deţinute de familia Buzoianu, Feleacul SA, însă, ulterior aceasta a fost vândută pentru 500.000 de euro, către producătorul Boromir, care a anunţat relocarea în judeţul Sibiu. 

Deci, nici vorbă despre zonă agroindustrială, ci numai parc industrial: telefoane, biscuiți șamd – poate sesizează și procurorii DNA acest aspect al “terenurilor libere” care nu le aparțineau legal fraților Buzoianu și pe care aceștia le-au înstrăinat, sau le-au folosit pentru obținerea unor credite și unor fonduri europene care, din punctul de vederec al aplicării la fonduri europene, nu prea erau eligibile decât dacă s-a mințit cu privire la terenul pe care s-a defășurat proiectul (drept de proprietate, drept de folosire șamd – nu e treaba noastră să anchetăm, ci doar să ne întrebăm). Mai ales că, în afara termenilor contractului, frații Buzoianu informau mass media (în martie 2012) că:

Au populat ferma Perfect Farm de la Jucu cu sute de iepuri şi prepeliţe pe care le vând propriului restaurant, Opera Garden din cadrul hotelului Opera Plaza, deţinut tot de cei doi fraţi. Umează magazinul online. „În şase luni sperăm să producem suficientă carne de vită pentru a putea vinde online. Va fi un site cu multe imagini de la ferma noastră, vom avea camere web astfel încât clienţii să poată urmări live ce se întâmplă acolo. Şi se vor putea plasa comenzi online”, explică Buzoianu, care speră că, în scurt timp, va putea comercializa şi legume proaspete.”Intenţia noastră este de a construi şi câteva sere, dar totul ţine de resurse. Dacă vom reuşi să găsim fonduri (credite bancare n.red) anul acesta, vom finaliza şi acest proiect în 2012, dacă nu, în toamna anului viitor”, a mai declarat omul de afaceri. 

 

Ce a pierdut statul român din această mânărie

 

Este clar că auditorii CCR nu citesc presa, altfel, după cum vom vedea, ar fi putut trece la ceea ce a pierdut statul român din această mânărie, sume substanțiale. În plus, de obicei, atunci când cineva își vinde sie însuși marfă, organele statului cam suspicionează evaziune fiscală și spălare de bani. În fine, nu-i treaba noastră.

Citim din termenii contractului:

Art. 5.2.: (...) Investiția inițială a asociatului va fi de 2,4 milioane euro. Asociatul se angajează ca în primii 5 ani de la semnarea prezentului contract să realizeze o investiție minimă de 5 milioane de EUR.

Art. 9.4: (...) Asociatul este de acord ca universitatea:

- Să reamenajeze sediul actual al stațiunii, cu finanțarea asociatului, în cămin studențesc;

- Să reamenajeze actualul “castel”, în măsura posibilităților cu finanțarea asociatului, în centru de instruire al studenților.

Deci, anul 2006 a fost anul în care frații Buzoianu investeau tot câte 2,4 milioane – 2,5 milioane de euro în te miri ce. Pe de o parte 2,4 milioane de euro în contractul cu USAMV, pe de cealaltă parte, 2,5 milioane de euro în relorarea fabricii FELEACUL la Jucu.

În iunie 2006, fratele Călin Buzoianu, pe atunci director general al Feleacul declara: “Vom reloca fabrica în mai-iunie 2007, printr-o investiție de 2,5 milioane de euro. Construcția acesteia va începe în octombrie 2006. Ideea este să o aducem la normele europene și să putem să dezvoltam noi produse. Până atunci, vom produce pe vechiul amplasament, iar relocarea propriu-zisă se va desfășura în lunile în care activitatea nu este atât de intensă”.

Deci, să încercăm să înțelegem ceva: în iunie 2006 frații Buzoianu ne anunțau că se va face relocarea fabricii FELEACUL la Jucu “în mai sau iunie”, printr-o investiție de 2,7 milioane euro. Unde? Pe terenul primit pleașcă de la USAMV Cluj-Napoca, teren pe care-și luaseră alte obligații contractuale. Dar cum nu au respectat ce au declarat cu privire la FELEACUL, așa nu au respectat contractul cu USAMV Cluj-Napoca. Cu FELEACUL aflăm că nu s-au obținut banii necesari relocării. În schimb, aflăm că (presa bat-o vina și laudele de sine): “Hotelul Opera Plaza (...) a fost finalizat in iulie 2006, in urma unei investitii de 4,5 milioane de euro”. O lună mai târziu cum s-ar zice. Iar în 2007, “compania a investit aproximativ 800.000 de euro în dezvoltarea hotelului”. Păi cum să mai găsească 2,7 milioane de euro dacă tocmai cheltuiseră 4,5 milioane?

 

Totuși, de unde banii pentru hotel?

 

Revenind la contract, aflăm că USAMV Cluj-Napocase se obligă la niște „obligații” despre care aflăm de la auditori că sunt departe de a fi conforme cu legea. Astfel, prin semnătura celor pomeniți mai sus, USAMV Cluj-Napoca se obligă:

Să pună la dispoziția asociatului său imobilele cuprinse în anexa 2 a HG 2155/2004 și să garanteze pe întreaga durată a contractului dreptul de exploatare a acestora în favoarea asociatului său, inclusiv dreptul de folosință asupra terenului și construcțiilor mai sus menționate. (...)

Să recunoască în favoarea asociatului un drept de folosință asupra terenurilor mai sus menționate, să garanteze pe asociatul său că va putea realiza investiții pe acele terenuri, că asociatul își va putea exercita neîngrădit și netulburat dreptul de proprietate exclusivă asupra construcțiilor care vor fi edificate de asociatul său pe aceste terenuri și că va putea exploata nestingherit investițiile realizate. (...)

Să nu se opună realizării investițiilor preconizate de asociat și ca pentru toate investițiile care vor fi realizate în temeiul prezentului contract să dea acordurile necesare în fața tuturor organelor abilitate să autorizeze aceste investiții.

Să fie de acord cu înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate în cartea funciară pe numele asociatului și a unui drept de folosință asupra terenurilor.

Mai citiți o dată și spuneți dacă nu-i vedeți pe alde Mărghitaș și compania stând în genunchi în fața lui Buzoianu și cerând să li se permită să mai fie amabili să dea câte ceva, că doar nu dădeau de la ei din casă, ci numai din proprietatea statului (mizeria aceea de bun al întregului popor, cum s-ar zice)?

 

Hahaha, blablabla, cracracra!

 

Pentru o imagine completă a mânăriei numită “contract” vă punem la dispoziție și micile angajamente pe care Buzoianu și le-a luat în acest contract (oricum, după cum se va vedea, nici pe acestea nu le-a respectat):

 

Să depună toate diligențele necesare pentru realizarea scopului și a obiectului asocierii prin atragerea investițiilor necesare realizării acestui obiect, prin realizarea acestor investiții și exploatarea lor ulterioară în vederea realizării scopului propus, acela al realizării de profit.

(...) Se obligă să permită accesul studenților și cadrelor didactice aparținând Universității la noile tehnologii, pentru desfășurarea practicii aferente procesului de învățământ, precum și înființarea câmpurilor experimentale, după un program stabilit de comun acord.

Să pună oricând la dispoziția reprezentantului expres desemnat prin act scris de Universitate evidența completă a actelor contabile, cu o prealabilă solicitare din partea acesteia.

 

Auditorii Curții de Conturi a României au analizat aceste prevederi contractuale prin prisma HG nr. 2155/2004 (atât de invocat în așa-zisul contract) și desființează pur și simplu atât pretențiile lui Buzoianu, cât și mega-cedările contractuale ale decidenților USAMV Cluj-Napoca. Astfel, drepturile reale asupra bunurilor proprietate publică a statului, care decurg din prevederile HG invocat sunt:

- drept de proprietate, care aparține statului român;

- drept de administrare care revine Ministerului conform art. 5 al HG invocat în contract. “Datele de identificare a imobilelor – construcții și terenurile aferente – proprietate publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării sunt prevăzute în anexele nr. 1 – 4 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

- drept de folosință care revine USAMV Cluj-Napoca. “Trebuie menționat faptul că la data aprobării HG nr. 2155/2004 și la data încheierii contractului de asociere în participațiune, instituțiile de învățământ superior erau subordonate ministerului, conform HG nr. 410/2004 și HG nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și cercetării.”

Referitor la obiectul contractului, acesta este “modernizarea” imobilelor construcții și terenuri.

În fapt, după cum demonstrează auditorii, unele dintre aceste construcții au fost demolate, fiind construite alte imobile. Păi, dacă citim obligațiile USAMV Cluj-Napoca față de “asociat”, înțelegem că asociatul a demolat și construit doar pentru a putea, ulterior să-și oblige partenerul “Să fie de acord cu înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate în cartea funciară pe numele asociatului și a unui drept de folosință asupra terenurilor”. Asta apare ca o tentativă de preluare a proprietății statului prin “însămânțarea” acestei proprietăți cu clădiri noi. O țeapă de zile mari, credem noi.

Mai ales că, afirmă auditorii: “nici una dintre persoanele cărora le-au fost formulate întrebări de către echipa de auditori nu au răspuns la întrebarea “Aceste proiecte au fost supuse avizării/aprobării universității?”

Referitor la obligația Universității de a da toate “acordurile necesare în fața tuturor autorităților abilitatea să autorizeze aceste investiții”, în discuțiile purtate cu reprezentanții Universității aceștia au menționat faptul că nu a fost solicitat acordul Universității pentru realizarea nvestițiilor în imobilele aduse aport de aceasta”.

 

DNAr ajuta Dumnezeu sa vedem o analiză a acestui contract...

 

Și atunci, ne întrebăm, cum s-au obtinut fondurile SAPARD pentru ferma de bovine, din moment ce USAMV Cluj-Napoca era singura care avea drept de folosință (fără drept de dispoziție juridică) pe terenurile proprietate publică a statului? Dacă acordul USAMV Cluj-Napoca nu există, cum s-au dat banii europeni, în baza căror documentații?

Căci, în ce privește aportul USAMV Cluj-Napoca la acest „contract” de asociere în participațiune, auditorii conturează două aspecte:

Conform normelor de drept civil, titularul dreptului de folosință asupra unor bunuri proprietate publică a statului, în speță USAMV Cluj-Napoca, își poate exercita direct și nemijlocit prerogativele, el având posesia bunurilor pe care le poate utiliza, fără să aibă dreptul de dispoziție juridică.

În acest context, Universitatea nu putea să dispună asupra imobilelor, deci nu avea calitatea juridică de a încheia contracte de asociere în participațiune / contracte de închiriere / contracte de concesiune având ca obiect bunuri din domeniul public al statului asupra cărora deține drept de folosință.

Cu atât mai puțin putea Octavian Buzoianu să acceseze fonduri europene punând la “bătaie” ceea ce nu-i aparținea într-un proiect pe fonduri europene. Și nici una dinte părți nu poate invoca neștiința, pentru că, în adresa formulată de conducătorul Direcției General Juridic din Cadrul Ministerului Edicației Naționale și Cercetării Științifice, referitor la legalitatea încheierii contractului de asociere nr. 4773 se specifică: “Fiind vorba de proprietatea publică a statului, sunt aplicate dispozițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Titularul unui drept de folosință nu se poate substitui în asumarea unor decizii legale”.

Un alt minus al “contractului” care, după cum s-a demonstrat, conform prevederilor legale USAMV nu avea voie să îl încheie, este acela că “nu au fost detaliate cu exactitate bunurile care constituie aport al Universității și, implicit, nici valoarea acestora”. De ce? Păi, să vedem.

Căci abia în 2008 a fost întocmit un Proces verbal între Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pajiști Jucu – care predă și SC MODERN FARM SRL – care preia și se încarcă în gestiunea sa cu bunuri în valoare de 35.635,44 lei

(ATENȚIE: cu bunuri pe care nu avea dreptul legal să o facă).

Bunurile care au făcut obiectul respectivului proces verbal sunt de natura clădirilor și sunt înscrise și în “Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului”, având aceeași valoare în ambele documente. Deci, bunurile nu au fost re-evaluate, păstrându-se valoarea lor de inventar din 2004, conform HG nr. 2155/2004. Deci nici economia de sub fostul premier Tăriceanu nu “duduia”, dar nici valoarea de piață a unor imobile pe care Octavian Buzoianu trebuia să le reabiliteze conform contractului care nu e contract, nu creștea.

Dar dacă contractul nici măcar nu era contract, că nu putea fi încheiat din punct de vedere legal, în anul 2009, i s-a întocmit un act adițional cu nr. 1, prin care se modifică Art. 5.1, în sensul detalierii aportului Universității, respectiv al enumerării bunurilor care fac obiectul asocierii. În același document, sunt menționate și bunurile pe care Universitatea nu le aduce ca aport în asociere și pe care le păstrează în administrare. Dar:

Nici cu această ocazie nu s-a procedat la reevaluarea acestor bunuri, astfel că nici actul adițional nu stabilește valoarea aportului Universității. Universitatea era direct interesată în stabilirea valorii reale a aportului său, întrucât, de regulă, împărțirea beneficiilor se face proporțional cu aportul adus, ori în situația contractului analizat, proporția de repartizare a beneficiului este vizibil în defavoarea Universității.

 

Audit tare, concluzii moi

 

Auditorii au cerut conducerii USAMV Cluj-Napoca efectuarea inventarierii bunurilor imobile – construcții și terenuri proprietate publică a statului aflate în administrarea Ministerului Educației și Cercetării și azvârlite într-un așa-zis contract de asociere în participațiune. S-au constatat următoarele:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 53 din 1 aprilie 2009 privind transmiterea unor imobile, clădiri și terenuri, din domeniu public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca în domeniul public al comunei Jucu și în administrarea Consiliului Local al comunei Jucu, județul Cluj, au fost predate Primăriei Jucu imobile – clădiri în valoare de 8.253 lei, reprezentând blocuri de locuințe și anexe gospodărești;

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 18 din 21 martie 2007 privind reglementarea situației juridice a unui teren aflat în domeniul public al statului au fost predate terenuri în suprafață de 159 ha Consiliului Județean Cluj pentru fabrica Nokia;

Majoritatea construcțiilor necesită reparații având “acoperișul degradat, lipsă unele usi și ferestre” sau sunt în stare avansată de degradare (în proporție de 70-80%) deși obiectul contractului îl constituia modernizarea imobilelor construcții și terenuri în scopul exploatării în comun și implicit al obținerii de beneficii;

Imobile-clădiri, în valoare totală de 2.678 lei (valoare de inventar la nivelul anului 2008) au fost demolate, în locul acestora edificându-se alte construcții de către SC MODERN FARM, construcții pentru care nu s-a solicitat acordul Universității așa cum prevedeau clauzele contractuale.

Referitor la imobilele demolate, Universitatea, la data de 22.10.2008, a formulat către ordonatorul principal de credite o solicitare de scoatere din evidență a acestora, solicitare avizată favorabil.

Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că anterior casării bunurilor respective nu s-a procedat la trecerea acestora în proprietatea privată a statului conform prevederilor legale în vigoare, respectivele bunuri fiind înscrise și în prezent în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin HG nr. 1705 din 29 noiembrie 2006.

În solicitarea formulată ordonatorului principal de credite se motivează astfel: “solicităm aprobarea acestor propuneri întrucât Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Jucu va dezvolta un proiect investițional ce presupune scoaterea din funcție a imobilelor uzate fizic și moral care nu pot fi reabilitate”.

Din actele contabile ale Societății Modern FARM SRL, puse la dispoziție echipei de auditori, s-a constatat însă, faptul că în balanța de verificare întocmită la 31.12.2008, este înregistrată, în contul 212 “Clădiri”, ferma de vaci care a fost edificată pe locul imobilelor demolate. Înregistrarea activului s-a realizat în cursul lunii noiembrie 2008 (aceasta rezultă din faptul că prima lună în care a fost înregistrată amortizarea a fost luna decembrie 2008, aceasta fiind, în consecință, luna următoare punerii în funcțiune și din calculul amortizării înregistrate: 4.689.073 : 50 (ani) x 12 (luni) = 7815).

Astfel se poate formula concluzia că solicitarea de scoatere din funcțiune a imobilelor a fost înaintată ordonatorului principal de credite și aprobată de acesta ulterior demolării imobilelor și chiar ulterior edificării noilor construcții. Cu toate acestea, bunurile demolate în cursul anului 2008, au făcut obiectul actului adițional nr. 1 la contractul de asociere în participațiune și al Procesului verbal întocmit între cei doi asociați ca bunuri care fac parte din aportul Universității și care la acea dată (15.12.2009) au fost predate administratorului, respectiv SC MODERN FARM SRL. În concluzie, aportul Universității a fost cert și determinabil la momentul semnării contractului deși valoarea bunurilor care-l constituiau nu a fost precizată în contract. Este important a se menționa că este vorba despre aproximativ 1300 ha teren și construcții (grajduri și alte asemenea) care înaintea preluării bunurilor funcționau ca o stațiune de cercetare – dezvoltare.

 

USAMV a luat un viol mare, cu zambetul pe buze

 

Să facem un salt înapoi și să ne reamintim despre faptul că, în 17 iulie 2008, Octavian Buzoianu se lăuda deja în presă cu ferma de vaci edificată peste imobilele pe care le demolase deși nu avea voie să o facă – este treaba organelor de cercetare penală să afle exact când le-a demolat pentru a începe construirea fermei de vaci. Cum tot treaba lor este să verifice de ce a mințit în acte conducerea USAMV Cluj-Napoca, cerând, ulterior derulării faptelor, trecerea în legalitate. Deși, reamintim, vorbim despre fapte derulate în cadrul unui contract care nu este contract conform prevederilor legii.

În ce privește aportul la acest non-contract al asociatului SC MODERN FARM SRL, auditorul constată că asociatul se obligă să asigure: realizarea de investiții. Ori, citind non-contractul, aceste “investiții” sunt înscrise generic: un “ansamblu de proiecte” și “o zonă agroindustrială”, fără a detalia care sunt proiectele preconizate a se efectua și nici valoarea acestora.

Astfel, aportul asociatului la data semnării contractului, dar și ulterior, nu este cert și nici determinabil. În aceste condiții, având în vedere aportul universității, se ridică semne de întrebare serioase asupra modului în care au fost stabilite proporțiile în care se repartizează beneficiul realizat din asociere și modul în care universitatea a acceptat această repartizare. Dl. Doru Pamfil – prorector la data semnării contractului, a menționat, însă, că “Îmi aduc aminte că ele au fost sigur supuse aprobării Senatului universitare, după o prezentare și discuții avute cu reprezentantul SC MODERN FARM SRL”, fără a aduce documente în susținerea celor afirmate.

Referitor la investițiile ce urmau a fi realizate de asociat trebuie menționat faptul că reprezentau obligația acestuia, ca parte a asocierii. Astfel, a prevedea expres în contract și a pretinde la finele contractului de asociere contravaloarea acestora, este o clauză abuzivă pe care Universitatea a acceptat-o prin semnare contractului. Această clauză trebuie analizată și prin prisma faptului că, pe de o parte, repartizarea profitului se realizează disproporționat (25% revin Universității și 75% revine SC MODERN FARM) iar pe de cealaltă parte, controlul Universității asupra activității asocierii, a relațiilor ei cu erții și a contabilității ei este limitată prin contract fiind prevăzut că “ASOCIATUL se obligă (...) să desfășoare activitate comercială concretă, sens în care tot personalul aferent acestei activități, gestionarea și contabilitatea ei, raporturile contractuale cu terții (...) vor fi desfășurate în exclusivitate de asociat” Universitatea având doar dreptul de a solicita actele contabile (ulterior efectuării activităților) dar nu se menționează în ce mod aceasta poate să intervină în situația constatării unor nereguli.

Finanțarea în integralitate a investițiilor, indiferent de forma în care acestea se realizează: finanțare europeană prin proiecte încheiate cu autoritățile de management, aport propriu, dar și prin contractarea de credite / împrumuturi situație în care toate cheltuielile generate de acestea (cheltuieli cu dobânzile, cu speze bancare și alte asemenea) trebuiau suportate de asociat. În realitate, însă, din documentele contabile rezultă faptul că cheltuielile generate de contractarea împrumuturilor au afectat calculul profitului contribuind la înregistrarea de pierdere. Din actele contabile puse la dispoziția Universității, rezultă faptul că asociatul a contractat credite bancare începând cu anul 2007 astfel că la finele anului 2014 soldul acestora era de 5.074.712 lei. Pe lângă acestea, în cursul anului 2013, societatea a fot creditată de asociatul său unic (Buzoianu Octavian) și de SC HOLD INVEST SRL cu suma totală de 5.981.043 lei. Din documentele puse la dispoziție reiese că o mare parte a achizițiilor efectuate în cadrul asocierii (în valoare de 5.181.519 lei) s-au derulat prin SC HOLD INVEST SRL în calitate de furnizor, astfel: animale (bovine și tineret bovin) – 2.283.071 lei; utilaje – 1.960.880 lei; silozuri (inclusiv cheltuieli de montare) – 206.867 lei; porumb siloz – 730.701 lei.

Și-atunci, investiția din fonduri SAPARD pentru ferma de bovine cu care se lăuda Octavian Buzoianu, în 2008, cum a fost decontată? Pe ce s-au cheltuit banii – care după cum știm au fost fonduri nerambursabile, în conturile cui sunt? Frații Buzoianu și-au mutat banii dintr-un buzunar într-altul, cum s-au făcut selecțiile de oferte în derularea proiectului din fonduri SAPARD? Iată niște întrebări la care așteptăm răspunsuri.

E de vorbit si despre finanțarea cheltuielilor generate de exploatarea ulterioară a investițiilor realizate, respectiv cheltuieli de întreținere, cheltuieli de reparații și altele asemenea. În consecință, cheltuielile de natura celor menționate mai sus, respectiv cheltuieli cu dobânzile, cu spezele bancare, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de reparații și altele asemenea, nu trebuiau să influeențeze rezultatul financiar (profitul) care era împărțit între cele două părți conform art. 7.1 din contract, astfel: “25% Universitate și 75% pentru asociat”.

Din parcurgerea actelor contabile puse la dispoziția echipei de auditori a rezultat faptul că au existat cheltuieli de această natură din care exemplificăm: în cursul anului 2012 – cheltuieli de diferențe de curs valutar – 432.209 lei, cheltuieli privind dobânzile – 321.415,46 lei, cheltuieli nedeductibile privind activele cedate – 620.549 lei; în cursul anului 2013 – cheltuieli din diferențe de curs valutar – 310.248,73 lei, cheltuieli privind dobânzile – 254.102,02 lei, cheltuieli nedeductibile privind activele cedate – 372.258,04 lei; în cursul anului 2014 – cheltuieli din diferențe de curs valutar – 154.266,86 lei, cheltuieli privind dobânzile – 510.053,54 lei, cheltuieli nedeductibile privind activele cedate – 149.555,92 lei.

În consecință, întrucât la finanțarea investițiilor realizate de asociat (respectiv SC MODERN FARM) dar și a cheltuielilor de exploatare ulterioară a participat și Universitatea prin suportarea cheltuielilor generate de împrumuturile contractate în acest scop, acestea nu pot fi considerate, în totalitate, aportul asociatului.

Noi ne întrebăm cum de s-au acordat împrumuturi în baza unui non-contract, a unui act lovit de nulitate, așa cum s-a arătat mai sus? Lăsând pe seama organelor competente răspunsul și corelând cu ele de mai sus, atragem atenția asupra abuzului din clauza conform căreia:

“La încetarea contractului, în situația în care universitatea nu dorește să cumpere investițiile făcute de asociat sau nu se realizează o altă formă de înțelegere între părți acestea se obligă să revină la forma inițială” (art. 8.2) – deoarece aceste investiții trebuiau să fie aportul asociatului pentru care Universitatea nu este obligată să îl despăgubească. După cum bine punctează auditorii, art. 254 din Codul comercial prevede: “Participanții nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociațiune, chiar dacă au fost procurate de dânșii”.

Totodată, se poate constata faptul că, în conformitate cu prevederile art. 8.3, Universitatea, în condițiile executării contractului cu rea credință, este sancționată, abuziv, cu plata unor despăgubiri reprezentând dublul investițiilor realizate de asociat, în condițiile în care contractul nu conține clauze care să sancționeze asociatul în condițiile rezilierii contractului din vina sa și/sau din executarea contractului cu rea credință. Mai mult, chiar, se prevede faptul că în situația în care rezilierea se va realiza din motive neimputabile universității (modificări legislative, dispoziții ale forului ierarhic superior) cele două părți trebuie să acționeze, împreună, pe calea contenciosului administrativ pentru ca acest contract să rămână valabil pe toată perioada negociată iar asociatului să îi fie satisfăcute ăretențiile de cel ce a generat rezilierea (eventual statul sau ministerul). În consecință, indiferent de condițiile care impun rezilierea, clauzele contractului de asociere sunt favorabile asociatului, acesta fiind despăgubit fie cu dublul valorii investiției, fie cu valoarea pretențiilor ridicate în instanță.

Codul Comercial, la art. 254, par. 2, prevede: “Cu toate acestea, întrucât privește raporturile lor între dânșii, asociații pot să stipuleze ca lucrurile ce au adus să li se restituie în natură, având dreptul, în caz când restituțiunea nu s-ar putea face, la reparațiunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asociaților se mărginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociațiune și de beneficii și pierderi”. Astfel, la expirarea perioadei pentru care s-a realizat asocierea în participațiune, se procedează la determinarea aportului fiecărui asociat și se stabilește, astfel, ce daune au suferit fiecare dintre aceștia, urmând repararea acestora.

În consecință, în opinia auditorilor publici externi, având în vedere cele menționate mai sus și conform legislației aplicabile în domeniu, considerăm că contractul de asociere în participațiune nr. 4773/2006 încheiat între USAMV și SC MODERN FARM SRL nu poate constitui mijloc de dobândire a unui drept de proprietate asupra unor construcții edificate în cadrul asocierii pe teenul proprietate publică a statului de către SC MODERN FARM SRL și nici nu poate constitui societății un drept de folosință asupra terenurilor proprietate de stat.

 

Auditul e clar: USAMV a pierdut

 

Încheierea de către USAMV Cluj a contractului de asociere în forma în care el a fost prezentat echipei de auditori, și care a fost analizată mai sus, fără derularea unui proces transparent de selecție a asociatului, cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la domeniul public al statului nu este în măsură să asigure beneficii reale Universității care să justifice oportunitatea încheierii sale.

Actele normative încălcate: Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 (actualizată) privind finanțele publice, conform căreia “Art 22 (2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii de: (…) d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc”; prevederile Ordonanței Guvernului nr. 119 din 31 august 1999 (republicată) privind controlul intern și controlul financiar preventiv, conform cărora: “Art. 3 Buna gestiune financiară (1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniale au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficientizării și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public”; Codul Comercial valabil la data încheierii contractului de asociere, Art. 254; Codul civil, valabil la data încheierii contractului de asociere, conform căruia, “Art. 1513 – Este nul contractul prin care un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor. Asemenea, nulă este convenția prin care s-a stipulat că unul sau cei mai mulți asociați să fie scutiți de a participa la pierdere (Cod civil 5, 966, 968, 1008, 1511)”

Auditorii nu au putut estima valoarea erorii/abaterii constatate. Au încheiat concluzionând: „nu poate fi determinată”.

Consecințele economico-financiare ale erorii/abaterii constate: “gestionarea defectuoasă a bunurilor proprietate publică a statului transferate entității în conformitate cu HG nr. 2155/2004”.

Persoanele cu atribuții în domeniul în care s-a constatat abaterea (adică cei vinovați de încheierea unui non-contract prin care s-au adus statului prejudicii indeterminabile) sunt persoanele care au semnat contractul de asociere, respectiv: fostul rector Liviu Mărghitaș, foștii prorectori Doru Pamfil, Ioan Groza și Mihai Rusu, foștii decani Ioan Rotar, Silviu Apahidean, Gheorghe Mureșan și Vasile Cosma, fostul director general administrativ Vasile Poruțiu, fostul contabil șef Valentin Costea și fostul consilier juridic Viorel Apostu.

 

Recomandările auditorilor publici

 

Cu privire la cele constatate auditorii au dispus:

Reanalizarea clauzelor contractului de asociere în participațiune și luarea tuturor măsurilor legale care se impun astfel încât gestionarea bunurilor proprietate publică a statului să se realizeze în condiții de legalitate, eficiență, eficacitate și economicitate;

Reevaluarea bunurilor proprietate publică a statului (terenuri și construcții) aduse ca aport în contractul de asociere în participațiune astfel încât să fie stabilită valoarea reală a aportului Universității;

Dispunerea efectuării unei misiuni de audit public intern asupra modului de închidere și derulare a contractului de asociere nr. 4773/2004.

Adică, după 10 ani de mânăreli sistematice pe bunurile statului, recomandările auditorilor sunt un fâs. Noi recomandăm organelor abilitate să citească cu atenție cum s-a realizat un non-contract cu scop declarat de spoliere a bunurilor aflate în proprietatea publică a statului și să ia măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor create și confiscarea foloaselor materiale necuvenite (mobile și imobile) obținute din derularea acestei mânării.

Comentarii

Gigel

14.07.2016 04:55

Felicitari pt articol. Stimate domn in fata informatiilor oferite de dta SRI-ul ar trebui sa-si dea jos palaria. Pacat ca tara asta a ajuns sa fie manipulata si condusa de niste mizerabili, care cumpara tot, iar cei abilitati sa faca dreptate sunt impinsi prin legi, spre imposibilitatea de a actiona in vreun fel. Imi pare rau sa vad cum un ziarist este mai competent decat un serviciu de informatii, care ar fi trebuit deja sa fi demascat astfel de afaceri ilegale, facute in detrimentul statului roman. Dar stai linistit ca eu nu cred ca se va face ceva. Pana se vor trezi cei la care apelezi d-ta(DNA, justitie etc) "barosanii" isi vor spala orice urma, sau poate vor emigra spre vreo tarisoara calda, fara contract de extradare, unde vor putea cheltui in voie, pana la adanci batraneti, banii cinstiti pe care i-au agonisit. Vai de tara asta in care traim, ca am ajuns sa vedem cum totul se manevreaza de "oamenii cinstiti" cu bani, iar institutiile statului asista neputincioase(ca un caine care latra legat de cusca in timp ce vede vulpea cum duce gainile din gospodarie) la infaptuirea actelor de înavuțire a acestora. Asta trebuia ales primar(pers despre care e scris articolul) ca poate vindea Clujul la nemti si astfel am fi trait si noi intr-o tara in care se respecta traditiile, legea si cei care o incalca sunt dincolo de gratii.

sony

14.07.2016 06:57

manareala a fost a lui Marghitas - TARTORUL PRINCIPAL, cu Buzoianu! 

Cineva

14.07.2016 10:47

Cautam sa vad de cine e scris articolul, fiindca e bine documentat. Apoi am observat autorii. Felicitari celor 2! Cat despre DNA, se pare ca la Cluj e cam incompetenta institutia, sau "vaneaza" doar pe cine trebuie. Aici la Cluj, DNA-ul ar avea de lucru o gramada, chiar si fara sa sesizati voi prin articole. Este de ajuns sa iesi pe strada, pe trotuar, si sa vezi cum sunt montate dalele si receptia semnata. Bang, deja e un caz de incompetenta, e un caz simplu si la vedere fara sa fie nevoie sa cercetezi dosare, achizitii, manevre, etc. Un meserias din acela care ne monteaza faianta/gresia in baie/bucatarie ar fi montat mai bine placile de pe trotuare decat au facut-o firmele specializate. Ieri mergeam pe str. Avram Iancu si era plin de pietris, cred ca pietrisul dintre dale a fost scos afara de vant sau ploi. Tot trotuarul era plin de pietris/nisip, si desi mergeam cu tenisi, parca eram pe tocuri asa imi fugeau picioarele :) In fine, sa nu deviez prea tare de la subiect, daca la cazuri evidente si unde nu e mult de cercetat, nu se sesizeaza DNA, ce sa mai spunem despre cazuri intortocheate si cu multe ascunzisuri asa cum e cazul prezentat foarte detaliat in acest articol? Un jurnalist se poate documenta, dar un procuror in fata caruia se deschide obligatoriu oricand orice usa/sertar/dosar nu-i in stare sa se sesizeze. In plus, pornind de la manevrele prezentate in acest articol, un procuror bun ar putea dezgropa si alte afaceri. Poate tocmai de asta se tem procurorii, sa nu dezgroape si alte afaceri ale cui nu trebuie. Poate ar pica multi cu titulaturi de doctor in diverse domenii, politicieni, functionari, etc. Imi trece si un gand nastrusnic in clipa asta: putini au rabdarea necesara sa citeasca un articol mai lung si foarte bine documentat, majoritatea prefera o stire scurta, scandaloasa si nedocumentata, apoi sa dea fuga la una din parangheliile alesului unde sa se alcoolizeze cu cei asemenea lui care ridica ode alesului si sa dezbata subiectul acelei stiri.

flo pandele toader

14.07.2016 11:15

Felicitari pentru articol. Sper sa-l vad pe nesimtitul de Buzoianu la stirile de la ora 5. A tzepuit si niste prieteni cu un apartament in Floresti. Un om de cea mai joasa speta....

Cetatateanul re...

14.07.2016 14:11

BA DA ... CU SUSPENDARE ! ? !

Gigel

14.07.2016 14:22

Din pacate si cei de la DNA sunt controlati politic tot de oameni cinstiti, precum tovarasul Buzoianu. Ei stiu si vad insa nu li se permite. Fosta sefa, zisa Vaduva Neagra, dupa ce si-a facut de cap, protejand diversi functionari publici si alti oameni de bine a fost "recompensata" cu o functie de judecator. Stii vorba aia Stai linistit DNA vegheaza pt tine!

Alex

19.07.2017 17:01

Sapaturi cat mai adanci, vor iesi multe mizerii la iveala!

Liviu Pop

02.08.2017 15:07

nu stiu cum da numa aici dai tunuri grele si nu patesti nimiknici rectorii usamv - d unde au copii lui bani sa fak bllocuri? si nici buzaienii

Adauga comentariu