Diferențe de opinie și acuzații de derapaje și politizare la vârful învățământului universitar românesc

Cele mai mari cinci universități din România, reunite în consorțiul „Universitaria”, avertizează într-un comunicat în legătură cu derapaje din sistemul educațional și cer depolitizarea conducerii Consiliului Național al Rectorilor. Cele cinci universități mai cer să fie implicate în elaborarea noii legi a Educației și protestează față de lipsa de reprezentativitate din consiliile consultative ale Ministerului Cercetării, scrie hotnews.ro

Printre cele cinci instituții de învățământ superior și cercetare reunite în Consorțiul „Universitaria” se află și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Conducerile universităților membre ale Consorțiului „Universitaria” solicită public CNR depolitizarea conducerii acestei structuri, astfel încât Consiliul să fie reprezentantul exclusiv al mediului universitar românesc, departe de influențe de natură politică. Conducerile celor cinci universități solicită Ministerului Educației Naționale asigurarea unui proces riguros de evaluare a școlilor doctorale, bazat pe o metodologie robustă. Consorțiul „Universitaria” consideră necesară implicarea necondiționată a reprezentanților săi în elaborarea metodologiei de evaluare a școlilor doctorale, astfel încât să se asigure atât mecanismul transparenței și al consultării publice, cât și valoarea adăugată certă, pe care universitățile membre ale Consorțiului „Universitaria” o pot oferi. În condițiile în care cele cinci instituții de învățământ superior realizează cea mai solidă activitate de cercetare și au un număr însemnat de studenți și de cadre didactice, reprezentarea acestora este de sub 10% din întreaga componență a consiliilor.

În lumina acestor declarații, Ziar de Cluj l-a întrebat pe prof.univ.dr. Marius Bojiță, fost rector și președinte al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, care consideră că sunt principalele derapaje din sistemul educațional actual, dacă conducerea Consiliului Național al Rectorilor este numită politic, dacă sunt consultați reprezentanții universităților în elaborarea noii legi a Educației, dacă este întocmită legea Educației fără a se cere opinia specialiștilor din mediul universitar, dacă consideră necesară elaborarea unei noi metodologii de evaluare a școlilor doctorale și dacă noile consilii consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării asigură sau nu o reprezentativitate reală a sistemului de cercetare din România.

Răspunsurile prof.univ.dr. Marius Bojiță prezintă diferențe de opinie față de declarațiile reprezentanților consorțiului „Universitaria”:

„Nu cred că sunt prea multe derapaje în sistemul educațional, dacă vorbim de învățământul superior. Mi se pare că problemele mai importante țin de ceea ce înseamnă învățământul preuniversitar și această afirmație o fac pornind de la faptul că cei care intră în învățământul superior sunt din ce în ce mai slab pregătiți, dacă vorbim de nivelul lor de cultură generală și nu neapărat de concursul de admitere. Și aici nu cred că sunt atât de vină profesorii, cât modul în care este organizat acest învățământ preuniversitar. Ca să fiu mai concret, aș menționa faptul că nu există o cointeresare materială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar si de aici poate uneori și calitatea slabă a absolvenților. Pe de altă parte, probabil ar fi nevoie de o analiză mai profundă privind materiile care se predau în liceu sau în gimnaziu și cunoștințele care se transmit elevilor în timpul acestei școlarități. 

După știința mea, conducerea Consiliului Național al Rectorilor nu este numită politic. Consiliul Național al rectorilor este format din toți rectorii universităților, indiferent că sunt universități de stat sau particulare, private, și conducerea se alege întotdeauna prin votul rectorilor care sunt prezenți la întâlnirea respectivă. Și nu este numită. Sunt alegeri.

Nu cred că Consiliul Național al Rectorilor este un organism politic fiindcă, pornind din cine este alcătuit Consiliul Național al Rectorilor, adică din rectorii tuturor universităților din țară, în Legea Învățământului și, în general, în Carta Universităților se specifică faptul că rectorii și conducerea universității nu trebuie să fie angajată politic. Da, așa este trecut în Carta Universităților, așa este prevăzut în lege în general. Dar nu poți să omiți faptul că un rector sau un prorector sau un decan nu poate să fie, și aici vorbesc, nu politic angajat, dar angajat în comunitatea din care face parte, cu opinii sau angajat în problemele sociale ale comunității respective.

După știința mea, chiar se lucrează în acest timp la o metodologie de evaluare a școlilor doctorale din universități, ARACIS-ul are o asemenea preocupare prin care se dorește probabil și o ierarhizare a acestor școli doctorale. Mi se pare că există o inflație de conducători de doctorat și, de aici, poate uneori și calitatea mai necorespunzătoare a tezelor de doctorat.

În privința consiliilor consultative, depinde foarte mult de conducerea ministerului dacă știe să valorifice aceste consilii care există, dacă știe să exploateze cunoștințele și să colaboreze cu Consiliul Național al Rectorilor, cu CNFIS-ul, cu ARACIS-ul, aici ține foarte mult de arta conducerii celor care sunt în fruntea Ministerului Educației și Cercetării.”
 

Adauga comentariu