Dezastrul ecologic de la Pata Rât: un deceniu de incompentență administrativă

S-au scurs 11 ani de zile de la ultimul studiu realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009, la solicitarea Consiliului Județean Cluj, care scotea la iveală raportul direct între depozitele de deșeuri de la Pata Rât și îmbolnăvirea populației din zonă. În acest răstimp, vreme de peste 10 ani, autoritățile locale și cele județene s-au întrecut în promisiuni privind închiderea rampelor de gunoi și ecologizarea zonei, a realizării unui centru de prelucrare al deșeurilor conform standardelor europene actuale dar, culmea ironiei, în 2020 acest proiect este aproape gata, dar încă neterminat. Adică nefuncțional. 

CITEȘTE ȘI: Decidenții locali știau, încă din 2009, că depozitele de deșeuri de la Pata Rât îmbolnăvesc letal populațiile din Sânnicoară și Apahida, dar nu au luat nici o măsură. Putem vorbi despre genocid

Studiul de Evaluare a Impactului asupra Stării de Sănătate în Relație cu Obiectivul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în jud. Cluj – Centru de Management Integrat al Deseurilor", publicat în 2009, a cuprins o perioadă de cercetare situată între anii 2004-2008 și s-a referit la parametrii de toxicitate surprinși, precum și la incidența crescută a diverselor afecțiuni datorate poluării mediului. Cu mențiunea că aceste valori au crescut într-un ritm alarmant din 2009 până în prezent, deoarece la Pata Rât nu a fost implementat sistemul CMID. 

Chiar și așa, aceste date au fost neglijate, iar levigatul s-a tot scurs. Incendiile de la Pata Rât nu au reușit să diminueze muntele de gunoi, iar Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu a devenit funcțional nici până astăzi. 

-  ″Frecventa de cazuri de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) inregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, in perioada 2004-2008, inregistreaza un trend crescator dinspre anul de debut (2004) spre cel care incheie intervalul de timp analizat (2008). 

- Frecventa de cazuri de hipertensiune arteriala (HTA) inregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, in perioada 2004-2008, inregistreaza un trend crescator dinspre anul de debut (2004) spre cel care incheie intervalul de timp analizat (2008).

- Bolile cerebrovasculare au prezentat o tendinta de crestere a frecventei de cazuri in perioada 2004-2008.

- In cazul gusei, frecventa de cazuri prezinta un trend crescator dinspre anul 2004 spre anul 2008.

- Diabetul zaharat a prezentat un trend crescator al frecventei de cazuri in perioada 2004-2008″, se arăta în studiul citat. 

De asemenea, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de ulcer, de ciroză hepatică, tumori maligne și lista continuă.

CITEȘTE ȘI: Cine este proprietarul de drept al Muntelui de Gunoi de la Pata Rât: CJ sau Primăria? Și cine este responsabilul de fapt al dezastrului ecologic

Din contra, la distanță de un an după realizarea acestui studiu, Primăria Cluj-Napoca muta peste noapte, într-o zi de 17 decembrie 2010, zeci de familii de pe strada Coastei în case modulare improvizate, exact în vecinătatea zonei unde sunt depozitate gunoaiele Clujului. 

CITEȘTE ȘI: CEDO condamnă România pentru o intervenție abuzivă a polițistilor clujeni la Pata Rât. Când vor fi investigate relocările forțate din 2010?

Prin intermediul HCL 364/2014 a fost semnat un Protocol de parteneriat între Primăria Cluj-Napoca, CJ Cluj și firma S.C. SALPREST RAMPA S.A., privind “reglementarea depozitării deșeurilor din județul Cluj pe platformele de stocare temporară autorizate și în curs de autorizare până la deschiderea celulei de la depozitul nou, ecologic, dar nu mai târziu de 31.12.2015, precum și monitorizarea depozitului neconform de la Pata Rât“. Un exemplar din acest Protocol a fost trimis spre avizare Agenției pentru Protecția Mediului Cluj. 

Ei bine, au urmat acuzații atât din partea CJ Cluj, cât și a SC SALPREST, privind depozitarea ilegală suplimentară a peste 500.000 mc de deșeuri, ceea ce modifica implicit datele contractului și mai ales costurile alocate.

Au urmat incendii, din iulie și până în octombrie 2017, apoi alte incendii în 2018, dar muntele de gunoi rămânea neclintit, astfel încât levigatul care rezulta din aceste deșeuri s-a tot scurs în pârâul Zăpodie. 

Iar aici, la o distanță mai mică decât cea legală, adică la mai puțin de 1000 mp, au continuat să locuiască zeci de familii de romi, ceea ce ne trimite cu gândul la o formă clară a „rasismului de mediu”. 

Casele modulare improvizate au fost autorizate de către Primăria Cluj-Napoca în 2010. În 2019, la aproape zece ani distanță, situația populației din zona Pata Rât a rămas neschimbată, ceea ce a determinat un număr de cca 50 de familii să acționeze autoritățile clujene în instanță: 

Un număr de 50 de familii din Pata Rât, alături de Fundația Desire, au dat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. în privința condițiilor de locuire de la Pata Rât.

În curând vom putea afla dacă se poate locui în mediul toxic din aria rampelor de deșeuri.

CITEȘTE ȘIAutoritățile clujene, acționate în judecată de 50 de familii din Pata Rât pentru condițiile inumane: „Trebuie aduse în fața legii și făcute răspunzătoare!”

Cele cinci platforme ale rampei RADP, precum și rampa administrată de Salprest SA, deschise în 2015 cu caracter „temporar”, ar fi trebuit să funcționeze doar un an. Cinci ani mai târziu ele sunt încă acolo. Aerul din Pata Rât este de nerespirat, pământul este steril, iar zi de zi din munții de deșeuri se scurg lichide toxice care poluează întreaga zonă.

Recent, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a solicitat autorizațiile necesare din partea Agenției de Protecție a Mediului Cluj pentru realizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, în condițiile în care o serie de detalii ale acestui centru scot la iveală aspecte mai mult sau mai puțin legale, precum: gradul de realizare al porții de acces și împrejmuirilor este de cca 10%, stația de tratare levigat este gata în proporție de doar 40%, iar stația de tratare ape menajere este de 0%. 

Cel mai simptomatic aspect vizează distanța legală dintre centrul de prelucrare al deșeurilor și locuințele modulare unde Primăria a mutat zeci de familii defavorizate de pe strada Coastei în preajma gropilor de gunoi ale Clujului. 

CITEȘTE ȘI: Înainte să autorizeze CMID, invităm Agenţia de Protecție a Mediului Cluj să ia ruleta şi să iasă pe teren. Se va lăsa cu denunţuri penale

Prin urmare, problema gunoaielor județului Cluj și a îmbolnăvirii populației a devenit cu adevărat toxică. Cum a autorizat Primăria Cluj-Napoca realizarea locuințelor modulare în preajma gropii de gunoi, în contextul în care vechile rampe de deșeuri nu au fost închise? 

În condițiile în care deja exista un studiu privind impactul asupra sănătății populației, din 2009, ca parte a pachetului de studii pentru autorizarea CMID, care scotea la iveală un grad crescut al afecțiunilor cauzate de toxicitatea din zonă.

Această Pată de pe obrazul administrației clujene, locale și județene, se numește Pata Rât. 

În acest răstimp, autoritățile clujene au început să culeagă „roadele” unei politici sociale lipsite de coerență și viziune, în instanță: atât în privința criteriilor discriminatorii de acordare a locuințelor sociale, cât și din cauza condițiilor inumane în care au fost forțate să locuiască zeci de familii la Pata Rât. 

Te-ar mai putea interesa: 

Primăria pierde un proces în cazul locuințelor sociale: „Întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca”

Emil Boc și Dan Tarcea, scandal în ședința de Consiliu Local. Primarul a fugit de oamenii nervoși, lăsându-l pe Tarcea singur cu dușmanul

VIDEO O familie cu 3 copii a fost evacuată de Primăria Cluj-Napoca, după ce vreme de 22 de ani nu a vrut să știe că un imobil este ocupat abuziv

Adauga comentariu